Ce schimbări aduce 1 iunie, ziua cu TVA de 9% la alimente

Ce schimbări aduce 1 iunie, ziua cu TVA de 9% la alimente

Preţul alimentelor ar trebui să scadă cu 12% începând de azi, când se aplică TVA de 9% FOTO Eduard Enea

Pe lângă intrarea în vigoare a măsurii de reducere a TVA de la 24% la 9% pentru toate tipurile de alimente şi băuturi nealcoolice, 1 iunie mai apare ca dată importantă şi în calendarul activităţilor fiscale, dar şi pentru marea infrastructură.

Astăzi este ziua în care Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la alimente scade de la 24% la 9%, este momentul „T-zero“ în amnistia fiscală şi este termenul-limită de depunere a bilanţurilor contabile pe anul 2014, pentru companiile private şi cele de stat.
 
Tot astăzi începe perioada de colectare a bonurilor pentru prima extragere ordinară din 19 iulie a Loteriei Bonurilor Fiscale, iar Guvernul ar trebui să demareze procesul de fazare a proiectelor de autostrăzi.
 

TVA 9% de la 1 iunie: Reducerea TVA, de la bucurie la isterie

 
Guvernul a anunţat la 7 aprilie, prin vocea premierului Victor Ponta, că TVA la alimente va scădea la 9% anticipat, respectiv de la 1 iunie 2015, nu de la 1 ianuarie 2016. De atunci, n-au mai avut linişte nici guvernanţii, nici comercianţii.
 
Executivul estimează că reducerea TVA la 9% de la 1 iunie, la alimente. va genera un impact bugetar negativ de 2,44 miliarde de lei în a doua jumătate a anului. Tot Executivul estimează că acest gol va fi acoperit prin veniturile suplimentare încasate de ANAF (prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale, cum sunt controalele) şi prin efectul de multiplicare („creşterea consumului, a investiţiilor şi a numărului de locuri de muncă“, după cum spun guvernanţii). Numai că, de exemplu, dacă reducerea TVA nu se va resimţi la raft, adică în buzunarul românului, consumul nu va creşte şi, implicit, încasările din TVA ale statului vor fi mai mici (acelaşi volum de vânzări, presupunem aceeaşi valoare, dar cu TVA de 9% în loc de 24%).
 

TVA 9% de la 1 iunie: Preţurile ar trebui să scadă cu 12%

Dar graba Guvernului a stricat treaba cu reducerea TVA la alimente. Între datele de 7 aprilie şi 1 iunie a rămas destul răgaz pentru ca speculatorii să mărească temporar preţurile, astfel încât, la 1 iunie, să le readucă la nivelul iniţial (sau chiar puţin mai sus), profitând atât financiar, cât şi ca imagine de pe urma relaxării fiscale. În faţa unei astfel de presupoziţii, devenită suspiciune publică, Guvernul a transformat bucuria reducerii TVA într-o adevărată isterie a controalelor antiscumpiri. 
 
Nu mai puţin de şase instituţii de stat au fost trimise să monitorizeze evoluţia preţurilor, ca şi cum acestea ar putea să-i şi sancţioneze în vreun fel pe speculatori. Iar comercianţii, presaţi din toate părţile să îngheţe, apoi să reducă preţurile, n-au avut încotro şi s-au conformat noilor cerinţe din cadrul acestei campanii de tip „România la control“, dezlănţuită în aprilie de Guvern.
 
Acum, când totul pare să se fi sfârşit, comercianţii au încins campanii de marketing mai agresive chiar şi decât cele din perioadele de sărbători tradiţionale, anunţând ieftiniri proporţionale cu reducerea TVA. Ba, mai mult, unele lanţuri de retail au „furat startul“ şi au trecut la ieftiniri de 12% (echivalentul matematic al scăderii TVA) chiar de săptămâna trecută.
 
Cota redusă de TVA de 9% va fi aplicată din 1 iunie pentru alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice) destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor.
 

Amnistia fiscală, momentul „T-zero“

Executivul a anunţat, la jumătatea lunii mai, că va anula datoriile către Fisc pentru cei somaţi să plătească contribuţii de sănătate de sute de lei aferente unor venituri din „investiţii“ chiar şi de un leu, pentru sumele obţinute din diurne, din drepturi de autor sau din activitatea de persoană fizică autorizată. Se anulează, astfel, anumite obligaţii de plată către Fisc aferente contribuţiilor de asigurări de sănătate (CASS), după ce premierul Victor Ponta a anunţat că, în aceste cazuri, costurile litigiilor depăşesc cuantumul sumelor ce ar fi obţinute de către stat.
 
Este reglementată astfel situaţia veniturilor obţinute până la data de 1 iunie. Este vorba de celebrele cazuri în care mii de oameni din toată ţara s-au trezit datori la Fisc pentru venituri din dividende de la SIF-uri despre care nu ştiau. Iar asta după ce Fiscul a trimis la începutul anului notificări câtorva mii de copii pentru dobânzile primite la alocaţii.
 
„Trebuie să fie un proiect de lege care să prevadă foarte clar că tot ce e în trecut până la 1 iunie, sume pe care există procese între ANAF şi diverşi contribuabili referitoare la PFA, PFI, DDA, CASS, în general pentru cei care nu au venituri sau au venituri foarte mici, la acele diurne pentru şoferi, deci toate cele în care noi ne aflăm într-o mulţime de procese. Şi vrem să facem un moment T0: dom'le, până aici, ştergem, că a fost legislaţia bună sau rea, oamenii au cunoscut-o sau nu au cunoscut-o. Avem procese care ne costă mai mult decât banii pe care îi recuperăm, după care, de la 1, oricine greşeşte plăteşte“, a declarat premierul Victor Ponta.
 
Fiscul anunţase, între timp, că a suspendat emiterea deciziilor privind regularizările contribuţiilor de sănătate pentru anul 2012, după ce unii contribuabili au fost înştiinţaţi că au de plătit sume mai mari decât veniturile obţinute.
 

Impozit recalculat pentru veniturile din chirii

Persoanele care obţin venituri din chirii şi reziliază contractul dintre părţi în cursul acestui an fiscal, chiria reprezentând echivalentul în lei al unei sume în valută, pot solicita Fiscului să recalculeze, începând cu 1 iunie, plăţile anticipate aferente impozitului datorat, cu acte justificative. „În cazul rezilierii, în cursul anului fiscal 2015, a contractelor încheiate între părţi, în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, începând cu 1 iunie 2015 organul fiscal competent recalculează plăţile anticipate (...) la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative“, se arată într-un proiect de ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. 
 

Fazarea proiectelor de infrastructură

Fazarea proiectelor de infrastructură reprezintă soluţia pe care a găsit-o Guvernul astfel încât marile proiecte pe fonduri europene din domeniul transporturilor să poată fi continuate fără ca finanţarea acestora să fie oprită la finele acestui an, când expiră exerciţiul bugetar european 2007-2013. Mai exact, proiectele din acest exerciţiu care nu sunt terminate sunt „sparte“ în mai multe bucăţi, urmând ca o parte să fie realizată în exerciţiul actual, iar cealaltă - în exerciţiul financiar 2014-2020. 
 
Reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene şi ai autorităţilor de management au avut termen ca în perioada aprilie-mai să pregătească cererile de modificare a deciziilor pentru fazarea proiectelor, urmând ca în perioada iunie-august să transmită la Bruxelles aplicaţiile modificate.
 

Termen pentru depunerea bilanţurilor

Agenţii economici trebuie să depună până la 2 iunie, la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, situaţiile anuale şi situaţiile anuale simplificate pentru 2014. Bilanţurile se depun în termen de 150 de zile de la data la care se încheie exerciţiul financiar (31 decembrie 2014), adică până la 30 mai. Însă, 30 mai a fost sâmbăta, 31 mai duminica, iar 1 iunie – luni – a doua zi de Rusalii, zi liberă conform Codului Muncii, astfel că data-limită este marţi, 2 iunie. 
 

Bacşişiada trebuia să se termine azi

Impozitul pe bacşiş nu va fi eliminat de la 1 iunie, aşa cum estima în urmă cu două săptămâni ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, întrucât adoptarea măsurii de eliminare întârzie în Parlament. „În câteva zile trebuie să plece din Parlament, apoi să fie transmis la preşedinte să fie promulgat“, a declarat, vineri, Eugen Teodorovici. 
 
Până la eliminarea impozitării, operatorii sau angajaţii acestora vor fi taxaţi cu 16%, iar după acel moment vor trebui să fie atenţi la sumele suplimentare aflate în casă. Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
  

Începe perioada de colectare a bonurilor fiscale pentru extragerea Loteriei din 29 iulie

Tot la 1 iunie începe perioada de colectare a bonurilor, în vederea participării la extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din data de 19 iulie. Această perioadă este 1-30 iunie, în sensul că la extragerea din 19 iulie vor participa bonuri emise între 1 şi 30 iunie. Ultima zi în care se mai colectează bonuri în vederea participării la extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din data de 19 iulie va fi 30 iunie. Aceasta este prima extragere ordinară a Loteriei. Potrivit normativului, extragerile au loc lunar, începând cu luna iulie, în prima zi de duminică după ziua 15 a lunii. 
 

Noi reguli

Loteria Bonurilor Fiscale are noi reguli pentru următoarele extrageri. Camera Deputaţilor a modificat miercuri Ordonanţa 10/2015 privind organizarea Loteriei Bonurilor Fiscale, astfel că se vor stabili cel mult 100 de câştigători, pentru ca premiile să fie mai consistente.
 
Cei care vor să participe la Loterie vor păstra bonurile fiscale, iar în urma extragerii se vor stabili bonurile câştigătoare – în funcţie de data şi valoarea înscrise pe acestea. 
 
Ulterior, cei care deţin bonuri fiscale pe care sunt înscrise datele stabilite în urma extragerii se deplasează la orice unitate a Fiscului pentru revendicarea premiului. Dacă în urma centralizării listei bonurilor fiscale pe care s-au revendicat premiile se va constata depăşirea numărului maxim de premii care se acordă, se va proceda la extragerea aleatorie a unui număr de 100 de bonuri fiscale câştigătoare din totalitatea bonurilor fiscale din listă, arată noile reguli la Loteria Bonurilor. 
 
Pentru prima Loterie a Bonurilor Fiscale, organizată a doua zi de Paşte, au fost depuse 18.215 de cereri de revendicare a premiilor, bugetul total aferent acestei extrageri, de un milion lei, urmând să fie împărţit, conform procedurii actuale, la numărul total de câştigători. În aceste condiţii, valoarea premiului pentru fiecare bon câştigător se ridică la 55 de lei.   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: