Ce influenţe are menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,25% asupra economiei

Efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului trecut, dar şi majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor au contribuit la creşterea semnificativă a ratei inflaţiei, ajungând de la 3,32 (decembrie 2017) la 4,32% (ianuarie) şi la 4,72% (februarie), fiind uşor sub nivelul prognozat.

BNR, prin deciziile sale, urmăreşte asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare, scrie FinZoom.ro. 

Cât va mai creşte inflaţia?                         

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creşterii şi a plafonarii ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile.

De ce a menţinut BNR dobânda de politică monetară la nivelul actual?

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu preciza în cadrul conferinţei din 4 aprilie 2018 că: „deciziile BNR sunt bazate pe date, cifre, fapte în domeniul economic şi în domeniul financiar” şi în definitiv, esenţa deciziei (de menţinere a ratei dobânzii la 2,25% pe an) este că: „un tratament bun înseamnă nu numai medicamentul, dar şi dozajul şi cadenţa în care se aplică acest tratament”.

Citiţi continuarea articolului pe FinZoom.ro.