Ce aduce bun şi rău majorarea salariului minim pe economie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul a stabilit în şedinţa de miercuri să majoreze salariul minim pe economie de la 1.050 de lei la 1.250 de lei începând cu 1 mai, după mai multe runde de negocieri cu sindicatele şi patronatele. În timp ce sindicaliştii au cerut majorarea salariului minim de la 1 ianuarie, patronatele au susţinut varianta Executivului. „Adevărul“ îţi prezintă ce aduce bun şi rău majorarea salariului minim pentru economie, angajaţi şi angajatori.

Efecte pentru economie şi piaţa muncii

Creşterea salariului minim pe economie va reduce fenomenul muncii „la negru“. Este bine cunoscut faptul că o parte dintre angajatori îşi plătesc salariaţii „în acte“ cu minimul pe economie şi diferenţa este acordată „în plic“ – sumă pentru care nici angajatul şi nici angajatorul nu plătesc impozit şi contribuţii sociale – adică evaziune fiscală. Astfel, se reduce concurenţa neloială dintre angajatorii cei care acordă salariul integral în acte şi plătesc toate taxele aferente şi cei care plătesc angajaţii „la negru“.  

Efectele asupra bugetului de stat vor fi pozitive, din două motive: pentru bugetari salariile au fost deja majorate peste nivelul minim din prezent – 1.050 de lei, iar încasările la bugetul statului vor fi mai mari din impozitele pe venit, iar la bugetul de asigurări sociale – din încasări mai mari de contribuţii – sănătate, pensii şi şomaj. 

Efecte pentru angajaţi

Angajaţii plătiţi în prezent cu salariul minim pe economie se vor bucura de o creştere a veniturilor odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern. Astfel, dacă un angajat este plătit în prezent cu salariul minim pe economie şi rămâne „în mână“ cu 777 de lei, de la 1 mai va încasa un salariu net de 917 lei. Rezultă o creştere a veniturilor cu 18%. 

În plus, dacă până în prezent, să presupunem, angajatul încasa salariul minim „în acte“ şi o altă sumă „la negru“, venituri pentru care nu se plăteau impozit şi nici contribuţii sociale, odată cu majorarea salariului minim există posibilitatea ca acesta să nu mai fie plătit „la negru“ şi să achite contribuţii (inclusiv pentru pensie) la nivelul întregului venit încasat. 

În condiţiile în care angajatul va încasa un salariu mai mare, cu costuri suplimentare pentru angajator, există posibilitatea ca acesta din urmă să facă unele disponibilizări. În această situaţie, îşi vor păstra locul de muncă cei mai productivi dintre angajaţi. 

De venituri mai mari ar putea beneficia şi cei care nu încasează salariul minim pe economie. Iar asta pentru că, în unele cazuri, pentru a evita tensiunile de la locul de muncă, angajatorii decid să crească salariile şi pentru cei cu lefuri mici, dar peste nivelul minim. Luăm un exemplu: un angajat cu salariu minim – 1.050 de lei brut în prezent, 1.250 de lei de la 1 mai şi un altul cu salariul peste cel minim – 1.250 de lei brut în prezent. Cel de-al doilea angajat nu va beneficia, conform legii, de nicio majorare salarială, pe când primul va avea o creştere de 18%. Astfel, angajatorul ar putea fi forţat să majoreze salariul şi celui de-al doilea angajat pentru a evita tensiunile din cadrul colectivului.  

Profesorul de economie Gabriel Staicu arată într-o analiză postată pe portalul centrului pentru Economie şi Libertate că un angajat ale cărui servicii valorează mai puţin decât nivelul minim va fi concediat şi, deci, va fi nevoit să caute angajarea în alte ramuri cu activitate sezonieră, să lucreze fără un contract de muncă, să intre în şomaj sau să se pensioneze (dacă vârsta îi permite). „Pe piaţă, acest efect va fi cu atât mai mare cu cât valoarea muncii indivizilor se abate mai mult de la nivelul salariului minim, cu cât cererea pentru bunurile produse de acesta este mai elastică sau cu cât există o posibilitate mai mare pentru întreprinzător de a-l substitui cu alţi factori de producţie relativ mai ieftini“, explică Staicu.

Pe de altă parte, există posibilitatea creşterii productivităţii angajaţilor. „Ameninţarea şomajului poate fi un stimulent pentru cei mai puţin productivi să muncească mai mult astfel încât să evite situaţia şomajului şi, de ce nu, să câştige un salariu mai mare“, se mai arată în analiză. 

Staicu mai susţine că tinerii sunt printre cei care suferă cel mai mult de pe urma reacţiei întreprinzătorilor la creşterea salariului minim. Motivul este acela că ei formează categoria celor mai puţini experimentaţi, cu cele mai reduse competenţe şi aptitudini şi implicit cu cea mai mică performanţă în activitatea economică.

Efecte pentru angajatori

Angajatorii sunt cei care, cel puţin pe termen scurt, vor avea de suferit pentru că vor suporta costuri suplimentare pentru creşterea salariilor. Cei care nu vor putea susţine această creştere a costurilor ar putea recurge la disponibilizări. 

În prezent, costul total al angajatorului pentru plata unui salariu minim este de 1.292 de lei, urmând ca acesta să crească la 1.538 de lei după majorarea salariului minim la 1.250 de lei. Pentru angajator, majorarea salariului minim va însemna un cost suplimentar de 246 de lei pentru fiecare angajat plătit la nivelul minim. 

Profesorul de economie Gabriel Staicu mai arată că, adesea, este posibil ca din cauza concurenţei acerbe, multe firme să nu poată recurge la creşterea preţului pentru produsele oferite. „Acest fapt are implicaţii importante pentru analiza economică a efectelor salariului minim. Dacă nivelul salariului minim creşte şi o firmă oarecare nu poate transfera creşterea costurilor în preţ, atunci ea va urmări să crească eficienţa prin eliminarea angajaţilor deveniţi prea scumpi în comparaţie cu aportul lor la producţia obţinută sau prin substituirea lor cu tehnologii mai performante, cu salariaţi a căror calificare este mai ridicată etc“, susţine profesorul de economie. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite