Câţi români şi-au dat casa în plată

Câţi români şi-au dat casa în plată

Băncile au contestat în instanţă mai bine de două treimi dintre notificările de dare în plată transmise de datornici FOTO Adevărul

Numărul de notificări de dare în plată a ajuns la 6.400 la sfârşitul anului trecut, valoarea creditelor notificate ridicându-se la 1,8-1,9 miliarde de lei, însă cifrele sunt cu mult sub nivelul maxim posibil estimat de oficialii Băncii Naţionale a României înainte de intrarea în vigoare a Legii dării în plată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dintre cei aproximativ 300.000 de debitori eligibili pentru darea în plată, doar 6.400 au ales să notifice băncile comerciale că renunţă la imobilul ipotecat pentru a scăpa de toate obligaţiile de plată. 
 
Mai exact, până la sfârşitul anului trecut, românii au depus aproximativ 6.400 de notificări de dare în plată, cu o valoare cumulată a creditelor de 1,8-1,9 miliarde de lei, ceea ce reprezintă însă numai 2% din totalul celor 300.000 de debitori eligibili, cu un volum al împrumuturilor de 42-42 de miliarde de lei, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR). 
 
„Dacă în primele luni de la adoptarea Legii aveam peste 1.000 de notificări pe lună, în ultimele luni ale anului trecut media a ajuns la 100-150 de notificări pe lună, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla, pentru că ar putea fi doar o perioadă de aşteptare, şi ar putea începe din nou“, a declarat recent Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR.  
 

Termene amânate

După ce Curtea Constituţională (CCR) a decis că Legea privind darea în plată este constituţională doar în măsura în care ar fi intervenit impreviziunea pe parcursul contractului, ceea ce implică faptul că stingerea datoriilor nu se mai întâmplă doar cu voinţa debitorului, lupta dintre clienţi şi bănci continuă în instanţă, chiar dacă multe termene au fost amânate în aşteptarea motivării CCR.
 
Iar până acum balanţa înclină în favoarea băncilor comerciale. În ultimele două luni, băncile au câştigat majoritatea proceselor în care s-au dat sentinţe definitive. Mai exact, instanţele au admis definitiv contestaţiile băncilor comerciale la notificările formulate de clienţi pentru darea în plată în 11 dosare şi au respins contestaţiile în cinci dosare, potrivit Profit.ro. În două dintre dosare, instanţele au decis să respingă pe fond contestaţiile băncilor la notificare, însă acestea au fost admise în apel, astfel că au fost trimise la rejudecare. Iar asta pentru că, între fond şi apel, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis în parte sesizarea băncilor privind neconstituţionalitatea dării în plată, arătând că prevederile se aplică numai în condiţii de impreviziune.
 

Cine a câştigat, cine a pierdut

Băncile au câştigat definitiv, în total, în 12 dosare şi au pierdut în opt, începând cu mai 2016, când Legea privind darea în plată a intrat în vigoare. Potrivit Profit.ro, Banca Românească a câştigat definitiv două procese şi a pierdut două, Raiffeisen Bank a câştigat două şi a pierdut unul, BRD, Banca Transilvania, Unicredit Bank, OTP Bank şi Libra Bank au câştigat câte unul, recuperatorii de la Rabon Credit Solutions şi compania de leasing Asset Leasing au câştigat câte unul, iar CEC Bank a pierdut definitiv două litigii.
Totuşi, cele mai multe instanţe de fond aşteaptă publicarea motivărilor de către Curtea Constituţională din dosarele judecate pe darea în plată, astfel că în cele mai multe procese termenele sunt amânate.
 
Legea spune că pot să dea în plată persoanele fizice consumatori, care au ipotecate o locuinţă în favoarea băncii, fără condiţii privind situaţia financiară a acestora. CCR a interpretat că Legea este constituţională în măsura în care intervine impreviziunea. Iar asta dă o altă conotaţie legii, pentru că stingerea datoriilor nu se mai întâmplă doar din voinţa debitorului. Potrivit CCR, impreviziunea intervine când, pe parcursul contractului, are loc un eveniment excepţional ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de părţi la data încheierii contractului, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiei debitorului. Impreviziunea este definită în Codul civil intrat în vigoare în 2011, dar nu şi în cel valabil anterior. Cu toate acestea, CCR arată că impreviziunea se va aplica şi pentru creditele acordate pe vechiul Cod Civil.
 

Peste 500 de sesizări la CCR

De la intrarea în vigoare a Legii privind darea în plată, în mai 2016, băncile comerciale au depus la CCR peste 500 de sesizări de neconstituţionalitate, cele mai mult venind din partea Raiffeisen Bank, Bancpost şi Banca Românească. Prima sesizare de neconstituţionalitate ajunsă la CCR, la 21 iunie, a fost formulată de UniCredit Bank, însă, între timp, toate marile bănci de pe piaţa locală, care au acordat un număr foarte mare de credite populaţiei înainte de criza economică, au înregistrate dosare la Curte. Cele mai multe sesizări au fost formulate de băncile care în perioada de boom economic au acordat multe credite, în special în franci elveţieni.
 
Primul dosar a fost judecat de Curtea Constituţională abia pe 25 octombrie, însă nu a fost încă motivat. Un alt dosar, judecat pe 27 octombrie, în care CCR a respins ca devenită inadmisibilă o contestaţie a Raiffeisen Bank a fost însă motivat, în decembrie, şi trimis spre publicare la Monitorul Oficial, potrivit Profit.ro. N-a fost însă şi publicat, deşi a trecut mai bine de o lună de când a plecat pe drumul de oficializare. Reprezentanţii Monitorului Oficial susţin că au primit motivarea cu o pagină tipărită greşit, astfel că nu o pot publica, aşa că au trimis o adresă către CCR pentru lămuriri.
 

Peste 5.000 de dosare în instanţă

Pe portalul instanţelor sunt înregistrate peste 5.300 de dosare de dare în plată. În condiţiile în care rata lunară a debitorilor nu este considerată de curţile judecătoreşti ca excesiv de oneroasă, este de aşteptat ca aceştia să nu poată beneficia de opţiunea de dare în plată, se arată în Raportul de stabilitate al BNR, publicat în luna decembrie.
 
Până la finele lunii octombrie, peste 1.000 de dosare de dare în plată au fost deja acceptate de bănci, deoarece acestea respectau cele patru criterii minimale incluse în lege. Cele mai importante criterii prevăd că trebuie să existe contractul de credit şi că valoarea acestuia nu trebuie să depăşească 250.000 de euro. Dosarele în cauză nici nu au ajuns în instanţă, deoarece nu au fost contestate de bancă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările