Cât o să fie pensia din Pilonul II?  De la erorile cu 25 sau 47 de lei la cifrele reale ale experţilor

Într-un prim articol scris acum o lună pentru ziarul Adevărul, am trecut în revistă lucrurile pe care le consider cele mai importante a fi cunoscute de cei peste 7 milioane de români care au conturi de pensii private în Pilonul II.

Ulterior, am prezentat toate cifrele şi analizele necesare pentru ca oricine să poată evalua în mod corect şi onest nivelul comisioanelor de administrare din Pilonul II, o temă aparent “spinoasă”, în realitate simplă şi sper, în urma acelui articol, mult mai clară. 

A venit acum vremea pentru o concluzie de etapă, care să încerce să răspundă la întrebarea de pe buzele tuturor celor care contribuie la Pilonul II: “Cat va fi pensia privată?”

Voi pleca de la o informaţie vădit eronată prezentată de curând de un oficial guvernamental şi voi trece apoi la prezentarea concluziilor unui studiu realizat de experţii reputatei companii de consultanţă KPMG, care s-a aplecat asupra unor scenarii de lucru privind viitorul Pilonului II în România.

„Pentru că m-aţi întrebat la început cât anume o să fie pensiile de pe Pilonul II, eu pot să vă spun în date seci că la ora actuală contul mediu, deci al unei persoane în care s-au tot virat de 10 ani bani, a ajuns la 5.747 de lei (...) Foarte puţin (...) Presupunem că mai cotizează încă 10 ani – trebuie să ai un minim de 20 de ani stagiul de cotizare că să poţi să obţii o pensie - s-ar strânge în jur de 17 mii de lei în 30 de ani. Dar dacă vrei o pensie după, calculată strict din această sumă de bani, ar ajunge undeva la 47,5 lei lunar.” Aşa sunau, în luna mai 2018, concluziile (de etapă?) ale analizei pe care Guvernul susţine că o realizează privind evoluţia şi performanţele Pilonului II. Bunul simţ statistic nu ne poate permite să trecem peste erorile fundamentale de logică din spatele acestei dezinformări. 

Cifrele guvernului nu au legătură cu realitatea

Este evident pentru oricine îşi foloseşte atenţia că folosirea regulii “de trei simplă”, respectiv extrapolarea liniară a primilor 10 ani pentru încă 10 (sau 20, căci afirmaţiile oficialului guvernamental nu sunt clare nici aici) este greşită cap-coadă, ignorând virtuţile acumulării pe termen lung într-un cont în care continuă să curgă atât contribuţii în creştere (graţie creşterilor salariale pe parcursul carierei), cât şi capitalizarea continuă a câştigurilor obţinute din investiţii (randamente, acolo unde Pilonul II excelează chiar şi în comparaţiile pe plan european, aşa cum am arătat anterior). De asemenea, nu este deloc de neglijat faptul că din suma presupus “foarte mică” acumulată în Pilonul II aproape o cincime reprezintă câştig net din investiţii, adăugat contribuţiilor virate în sistem, contribuţii într-un procent care nu a atins niciodată nivelul prevăzut de lege, din cauza unor decizii politice neinspirate. În timp ce contribuţia virată în Pilonul II trebuia să ajungă la 6% din venitul brut al fiecărui român încă din 2016, ea a fost tăiată de la 5,1% la 3,75% în prezent de către acelaşi Guvern care acuza acumulări modeste în Pilonul II – o situaţie similară cu cea din nefericita anecdotă a împingerii unei bătrâne pe scări, pentru că apoi să o întrebi încotro se grăbeşte.

De altfel, dacă acestea sunt metodele de analiză folosite, nici nu este de mirare faptul că în urmă cu doar un an un alt oficial guvernamental făcea afirmaţii similare, dar cu rezultate surprinzător diferite: “Pilonul II, da, se va desfiinţa. (…) Din analiza pe care am făcut-o împreună cu colegii, pensia pe care ar primi-o astăzi un contribuitor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe lună” - declaraţie realizata în luna iunie 2017. Data fiind inconsistenta metodelor statistice de analiza şi prognoza folosite, un singur comentariu poate fi făcut pe marginea celor două declaraţii separate făcute în iunie 2017 şi mai 2018: pensia ce va fi obţinută din Pilonul II s-a dublat în mod curios în mai puţin de un an, de la 25 la aproape 50 de lei!

Revenind acum la lucruri mai serioase, trebuie să facem o precizare. Legea de funcţionare a Pilonului II interzice în mod explicit administratorilor de fonduri de pensii private şi afiliaţilor acestora să facă publice orice estimări sau prognoze privind evoluţia viitoare a fondurilor de Pilon II. Probabil introdusă în lege cu bune intenţii, această interdicţie ne împiedică acum să apelăm la principii simple, clare, corecte şi de bun simt statistic pentru a ilustra cum stau în realitate lucrurile în ceea ce priveşte viitorul pensiilor din Pilonul II. Din fericire, însă, compania de consultanţă KPMG a realizat chiar anul acesta un studiu de specialitate pe aceasta tema: cât va fi pensia din Pilonul II? Dar cea din sistemul public de pensii (Pilonul I)? Trebuie spus că specialiştii KPMG au utilizat metode statistice specifice, uzitate de experţi la nivel internaţional, iar metodologia, calculele, ipotezele şi rezultatele sunt publicate integral în raportul pe care îl puteţi lectura aici:

Calculele KPMG, realizate folosind ipoteze conservatoare, arată că, dacă toate lucrurile rămân aşa cum sunt acum (legea pensiilor şi procentul alocat în prezent Pilonului II, adică acest ciuntit 3,75%), atunci un român care încasează salariul mediu pe economie pe toată durata carierei sale va putea primi o pensie privată din Pilonul II în valoare de 667 de lei (deci nici 47, nici 25 de lei!), adică ceea ce experţii numesc „rata de înlocuire” de 15% din ultimul salariu net încasat. Aceleaşi calcule arată faptul că „românul mediu” va ajunge, după o carieră completă (stagiu de cotizare de 35 de ani), la un salariu net estimat la 4.448 de lei, iar pensia pe care o va primi din sistemul public va fi de 1.647 de lei, reprezentând o rată de înlocuire de 37%. Cu alte cuvinte, pensia de la stat va putea să asigure înlocuirea doar a unei treimi din nivelul de trai anterior. Din fericire, Pilonul II va putea suplimenta acest nivel cu încă 15%, astfel că rata totală de înlocuire a salariului prin pensie va fi uşor peste 50%. Tot rămâne o problema de reacomodare cu un nou nivel de trai, la jumătate faţă de cel obişnuit – însă aceasta este altă discuţie pentru alt moment, din păcate.

Deloc de ignorat sunt şi concluziile specialiştilor KPMG în ceea ce priveşte două scenarii alternative celui actual. În primul rând, dacă ne imaginăm că la anul contribuţia virată către Pilonul II va creşte la 6% (conform legii iniţiale), cu diminuarea corespunzătoare a contribuţiei şi implicit punctajului dobândit în sistemul public de pensii, atunci pensia din Pilonul II ar putea ajunge la 979 de lei (plus 312 lei faţă de scenariul actual), iar pensia de la stat ar fi de 1.512 lei (minus 135 de lei faţă de scenariul actual). Daca tragem linie, ajungem la concluzia că, faţă de scenariul actual, o creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 3,75% la 6% este de natură să aducă o creştere a pensiei totale (Pilonul I + Pilonul II) de la 2.314 lei la 2.491 lei.

În al doilea rând, în cazul nefericit al renunţaţii totale la Pilonul II (naţionalizare, opţionalitate, spuneţi-i cum vreţi!) şi mutarea tuturor contribuţiilor înapoi doar în sistemul public ar aduce o pensie de 1.913 lei (doar Pilonul I), mai mică decât cea de 2.314 lei ce ar fi obţinută în scenariul actual (Pilonul I + Pilonul II). Cu alte cuvinte, dintre toate cele trei scenarii posibile, cel mai bun pentru viitor ar fi cel în care creste contribuţia alocată Pilonului II, iar cel mai prost ar fi renunţarea la Pilonul II. Scenariul actual, în care cele două sisteme coexistă şi contribuţia la Pilonul II este de doar 3,75%, se situează la mijloc. Analiza specialiştilor de la KPMG include, pe lângă românul cu salariu mediu, şi calcule pentru cazul cu salariu minim şi pentru cazul cu salariu de două ori mai mare decât media pe economie. La final, concluziile raportului KPMG:

„În baza unor ipoteze conservatoare privind ratele de rentabilitate viitoare, estimările arată că activele din cadrul Pilonului II acumulate pe parcursul perioadei de angajare pot asigura un venit suplimentar substanţial la pensie. Acest venit este direct proporţional cu contribuţiile direcţionate către Pilonul II şi nu este expus riscurilor care decurg din evoluţiile demografice sau economice negative, cu excepţia riscului unor randamente investiţionale scăzute. (...) Exemplul demonstrează importanţa diversificării surselor de venit pentru perioada post-pensionare, în contextul în care pensiile din Pilonul I sunt supuse unor presiuni demografice din ce în ce mai pronunţate şi nu vor putea asigura o rată adecvată de înlocuire a venitului şi un nivel de trai adecvat după pensionare.”

Având în vedere argumentele prezentate mai sus, consider că este util să ţineţi aproape acest material şi să îl lecturaţi din nou atunci când, probabil la toamnă, Guvernul va publica rezultatele analizei pe care o desfăşoară, deja de mai bine de un an, asupra Pilonului II.

* Material de Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR