BNR: Media preţurilor va reveni pe plus din vară şi tot atunci vom depăşi nivelul de potenţial al creşterii economice

BNR: Media preţurilor va reveni pe plus din vară şi tot atunci vom depăşi nivelul de potenţial al creşterii economice

Ieftinirea mâncării a ecranat scumpirile altor produse şi servicii din coşul de consum

Din graficele prezentate azi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, rezultă că în trimestrul al treilea rata inflaţiei - media generală a preţurilor - va reveni în teritoriul pozitiv (acum e pe minus) şi tot de atunci creşterea economică îşi va depăşi potenţialul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Apoi, în trimestrul IV din acest an, media preţurilor va trece de pragul +1% şi va ajunge, în decembrie, la 1,4%, anticipează BNR.

Scumpiri există, chiar dacă rata inflaţiei e negativă

Pentru a explica de ce există scumpiri chiar dacă media generală a preţurilor e negativă, BNR a introdsus un nou indicator numit „Indicele de difuziune a inflaţiei“.

Acesta este calculat „ca diferenţă (normalizată), raportată la suma ponderilor bunurilor şi serviciilor considerate în Indicele Preţurilor de Consum (IPC), între suma cumulată a ponderilor în coşul IPC a acelor bunuri şi servicii care au înregistrat rate lunare ale inflaţiei pozitive şi suma cumulată a ponderilor în IPC a acelor bunuri şi servicii care au înregistrat rate lunare ale inflaţiei negative“. Indicele de difuziune a inflaţiei este calculat „pe baza a 74 de categorii de bunuri şi servicii, având în 2015 o pondere de 92,4% în coşul de consum“, explică BNR.

Ei bine, acest indice arată, potrivit băncii centrale, că „diferenţa dintre ponderea în coşul IPC a bunurilor şi serviciilor cu rate lunare ale inflaţiei pozitive şi ponderea celor cu rate negative este semnificativ mai mare ca zero“.

Sau, mai plastic, viaţa îşi continuă ritmul de scumpire, chiar dacă alimentele s-au ieftinit.

Incertitudinile trag în sus preţurile

„Incertitudinile aşa cum le vedem în prezent tind să împingă traiectoria inflaţiei în sus, pentru că s-a aprobat un buget la limita de 3% (privind deficitul – n.r.), se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pentru majorarea cheltuielilor bugetare.

Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit.

Nici nu cred că trebuie să ne punem problema de stăvilit, ci să o temperăm, să vedem cât poate economia să ducă“, a menţionat guvernatorul.

Preţurile materiilor prime pe pieţele internaţionale (produse energetice) pot împinge inflaţia în jos pe termen scurt, iar balanţa riscurilor din perspectiva dinamicii preţurilor administrate (evaluări condiţionate de posibile reconfigurări ale informaţiilor provenite de la autorităţile interne de profil) este echilibrată.

„Însă sunt factori care pot să dea peste cap, dar nu în sensul accelerării inflaţiei, în sensul invers, de exemplu intrări de capitaluri. Chiar nu vreau să visez că România ajunge o zonă de protecţie pentru capitaluri, dar uitaţi ce s-a întâmplat ieri (luni – n.r.), s-au făcut tranzacţii importante. O asemenea eventualitate trebuie s-o luăm în calcul“, a explicat Isărescu.

„Un an tumultuos“

BNR apreciază că anul 2016 va fi unul tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai mult provenite de pe piaţa internă, însă vede o balanţă a riscurilor echilibrată pe plan extern.

„Balanţa riscurilor este echilibrată în ceea ce priveşte coordonatele mediului extern. Cu această apreciere nu negăm incertitudinile, credem că anul 2016 se anunţă un an tumultuos şi nu negăm acest lucru.
Observăm că multe dintre valuri sunt departe de România şi mai observăm că economia românească, pieţele, de exemplu piaţa valutară, pot să lucreze cu aceste valuri.
Sentimentul meu este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai este aşa de emoţională“, a declarat guvernatorul, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a punctat că piaţa monetară a trecut peste momente de exces de lichiditate, datorită acumulării cheltuielilor bugetare în ultimele două luni ale anului trecut, cu un excedent de lichiditate masivă în ianuarie, iar piaţa a funcţionat şi s-a echilibrat singură.

„În anumite momente a trebuit să intervenim şi noi, e adevărat, dar nu pot să nu remarc o maturitate a acestor pieţe, este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat.
Ar fi culmea ca, după atâţia ani când pieţele acestea funcţionează şi îşi dau temperatura economiei, acum să ne apucăm să nu avem încredere în mecanismele de piaţă şi eventual să le mai şi stricăm cu niscai iniţiative legislative. Din acest motiv, nu negăm când spunem că coordonatele mediului extern au un impact echilibrat în balanţa riscurilor, pentru că pieţele pot să acţioneze ca nişte stocuri tampon, dacă au adâncime, dacă există încredere şi dacă e un profesionism în pieţe“, a adăugat Isărescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: