BNR mai ia o dată apărarea băncilor: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor pentru carduri

BNR mai ia o dată apărarea băncilor: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor pentru carduri

Banca centrală nu crede că reducerea comisioanelor va duce la scăderea preţurilor. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să tolerăm nivelurile excesive, consideră Consiliul Concurenţei

După clauzele abuzive şi falimentul personal, BNR ia acum apărarea băncilor şi în privinţa proiectului european de reducere a comisioanelor la carduri: banca centrală are dubii în privinţa efectelor pozitive pe care plafonarea comisioanelor interbancare le va avea asupra consumatorilor până când nu vor fi îmbunătăţite trei condiţii specifice ale pieţei, precum gradul redus de bancarizare, apetenţa crescută pentru numerar şi veniturile scăzute.

Poziţia instituţiei vine după ce Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a anunţat că este posibil ca în România să se aplice mai devreme decât în restul Europei regulamentul elaborat de Comisia Europeană pentru plafonarea comisioanelor interbancare.
 
Consiliul Concurenţei: „Comisioanele sunt excesive“
 
Chiriţoiu a spus clar şi răspicat că aceste comisioane „sunt excesive şi nu respectă costurile“. „Comisioanele de utilizare a cardurilor bancare în România, ca şi în alte ţări sunt excesive şi nu reflecta costurile. Nivelul acestora este prea mare, este prea scump faţă de ceea ce ar fi justificat din punct de vedere economic. Până la sfârşitul anului Parlamentul European urmează să aprobe regulamentul care vizează nivelul acestor comisioane. În România, reducerea comisioanelor se va face cel mai probabil mai devreme decât la nivel european, deoarece proiectul de lege în acest sens ar putea să fie adoptat până în vară“, a spus ieri Chiriţoiu, la o conferinţă privind agenda digitală.
 
Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
 
„Scopul declarat al regulamentului s-ar resfrânge în sensul reducerii presiunii pe care comerciantul o are la plata comisionului interbancar, probabil au sperat într-o reducere a preţurilor produselor, care s-ar resfrânge pozitiv asupra consumatorului“, a declarat miercuri Ruxandra Avram, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, la o conferinţă pe tema cardurilor.
 
Banca centrală zice că măsura nu ar duce la scăderea preţurilor
 
Ea a menţionat că banca centrală nu poate afirma că măsura de reducere a comisioanelor nu este bună, dar că are dubii cu privire la eficacitatea acesteia.
„Părerea noastră este că nu se va întâmpla (reducerea preţurilor - n.r.) pentru că noi avem trei condiţii specifice ale pieţei pe care nu credem că le vom putea depăşi într-o perioadă scurtă de timp. Mă refer la gradul încă redus de bancarizare a populaţiei, apetenţa pentru utilizarea numerarului în economie şi nivelul mediu al salariului relativ scăzut. Până când aceste trei condiţii nu vor fi depăşite, în sensul evoluţiei favorabile a lor, nu vedem o atingere a scopului propus de regulament pe termen scurt“, a explicat Avram.
 
Anul trecut existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide pe piaţa românească, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.
 
Proiect de lege la Finanţe
 
Ministerul Finanţelor Publice a pregătit un proiect de lege, aflat în dezbatere, prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.
„Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit“, se precizează în proiectul de lege.
 
„Deşi ne-am exprimat rezerve cu privire la eficacitatea măsurilor propuse de acest regulament (al Comisiei Europene - n.r.), cu toate astea Ministerul Finanţelor Publice, prin proiectul de lege care este în dezbatere, a devansat şi mai mult aceste termene de implementare a prevederilor regulamentului, care erau oricum mult prea scurte. Teoretic, va intra în vigoare la şase luni de la publicarea textului de lege în Monitorul Oficial“, a spus Avram.
 
„Cardurile de credit au componente de lux, deci ar trebui exceptate“
 
Pe de altă parte, ea consideră că reducerea comisioanelor interbancare nu ar trebui să vizeze şi cardurile de credit, întrucât acestea conţin o componentă de lux, precum acordarea de mile de zbor ca bonus sau posibilitatea de a sta în lounge VIP-uri în aeroporturi, fiind normal ca aceste costuri să fie suportate de cei care utilizează serviciile.
„Deci a pune pe picior de egalitate cardurile de debit cu cardurile de credit nu mi se pare corect. Mi s-ar fi părut poate corect să se meargă pe o aliniere a comisioanelor la cardul de debit, lăsând cardul de credit cu toate componentele lui de lux în altă zonă, pentru acestea să hotărască industria, pentru că pe utilizatori nu-i poate obliga nimeni să ia carduri de credit, există alte forme de împrumuturi“, a explicat oficialul BNR.
 
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin OUG.
 
Premierul Victor Ponta a afirmat la începutul lui februarie că plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri vor fi aprobate prin lege de către Parlament.
După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
 
Bancherii zic că se frânează recuperarea decalajelor
 
Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a criticat dur miercuri măsura de reducere a comisioanelor interbancare, afirmând că loveşte în cei care finanţează majoritar economia şi frânează recuperarea decalajelor.
„Dacă orice tip de iniţiativă astăzi este, într-o formă sau alta, de a fi cu faţa spre electorat, cred că ar trebui să găsim soluţii pozitive şi de sprijinire a jucătorilor din economie. A sprijini jucătorii dintr-o economie nu înseamnă să încerci în momentul de dezvoltare a României, când trebuie să prindem din urmă tot felul de indicatori avansaţi faţă de cei ai României şi dacă găsim soluţii prin care să spunem jucătorilor dintr-o piaţă liberă cum să-şi stabilească costurile, cum să-şi structureze procesele, modele de business, eu cred ca nu este sprijinul pe care îl căutau jucătorii din economie să prindă din urmă economiile mai dezvoltate“, a afirmat Dănescu.
Membrii asociaţiei consideră că implementarea măsurilor pe care le vizează regulamentul european ar trebui realizată în România odată cu statele europene sau chiar mai târziu, până în prezent doar două ţări aplicând reglementările, respectiv Ungaria şi Polonia.
 
Mai puteţi citi:
 
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au solicitat băncilor să depună toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unor litigii, întrucât existenţa acestora reprezintă un risc reputaţional, a declarat Alexandru Păunescu, şeful Direcţiei Juridice din BNR.
 
Curtea Constituţională de la Budapesta a decis că parlamentul maghiar poate decide modificarea retroactivă în anumite situaţii a termenilor contractelor de împrumut. Instituţia a furnizat, astfel, un răspuns la o cerere a Guvernului referitoare la credite ipotecare în valută de 15 miliarde dolari.
 
Băncile străine deţineau la finele lunii ianuarie depozite de 6,3 miliarde de euro în filialele din România, în scădere cu 5,2 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
 
Subcomisia pentru discutarea proiectelor de lege privind falimentul persoanelor fizice, alcătuită de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, va începe să lucreze efectiv pe 8 martie, a anunţat, joi, deputatul Aurelian Ionescu, membru al Comisiei juridice.
 
Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a fost eliberat din funcţie şi înlocuit cu Marius Alexandru Dunca, vicepreşedinte al instituţiei, potrivit unei decizii a premierului Victor Ponta, publicată azi în Monitorul Oficial.
 
Banca Naţional a României (BNR) solicită băncilor să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului.
 
Restituirea în lei a creditelor contractate în valută la cursul la care a fost contractat ar genera o criză de sistem şi vor fi bănci care vor da faliment, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul dezbaterilor din Comisia de buget din Senat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările