BNR atacă în valuri legea dării în plată. Ce argumente aduc susţinătorii acesteia

BNR atacă în valuri legea dării în plată. Ce argumente aduc susţinătorii acesteia

Şefii BNR încearcă să-i convingă pe aleşi să modifice legea dării în plată (de la stânga la dreapta): Mugur Isărescu, Bogdan Olteanu, Florin Georgescu şi Liviu Voinea  FOTO: Mediafax

De când legea dării în plată a trecut de Senat, şefii Băncii Naţionale a României (BNR) au început să atace în valuri proiectul. Rând pe rând, Mugur Isărescu, Florin Georgescu, Liviu Voinea, Bogdan Olteanu şi Valentin Lazea s-au întrecut în a arăta efectele negative ale legii. Iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, acuză însă BNR de manipulare.

Legea dării în plată, prin care românii cu credite pot ceda băncii locuinţa fără a mai rămâne datori cu alte sume, a fost votată în unanimitate în Senat, la 29 februarie, primind 119 voturi „pentru“. Senatorii au adoptat, totuşi, un plafon de 150.000 de euro pentru creditele acordate, cerut tot de către BNR. Anterior, juriştii din Senat au stabilit că aceasta se adresează doar persoanelor fizice, nu şi celor care derulează afaceri pentru a elimina samsarii imobiliari, solicitare făcută tot de către BNR.
 

Cresc avansul şi dobânzile

 
Banca centrală tot nu este mulţumită. Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a susţinut că legea dării în plată reprezintă principala ameninţare la adresa stabilităţii financiare a României şi a prezentat o serie de posibile efecte negative. În cazul în care se va aplica în forma actuală, legea dării în plată ar putea avea ca efect creşterea „substanţială“ a avansului şi a dobânzilor cerute de bănci pentru creditele imobiliare, în timp ce valoarea imobilelor ar putea să scadă, a declarat, miercuri, Voinea. „Există riscul ca avansul cerut de bănci pentru un credit ipotecar, dar şi dobânzile şi ratele plătite de debitori să crească substanţial în urma aplicării acestei legi. Totodată, valoarea imobilelor ar putea scădea“, a afirmat miercuri Voinea, potrivit News.ro.
 
Mai multe bănci de pe piaţa românească au anunţat recent creşteri ale avansului la creditele ipotecare standard, de la 15% până la valori de 25%, 35% sau chiar 40%.
 
Potrivit lui Voinea, intrarea în vigoare a legii dării în plată va duce la scăderea pieţei imobiliare cu cel puţin 10%, ceea ce va afecta avuţia netă a populaţiei cu 6,3%, ceea ce înseamnă un minus de 57,8 miliarde de lei.
 

Scade rata?

 
Pe de altă parte, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR a afirmat că ratele ar putea scădea pentru cei care vor putea să se împrumute după intrarea în vigoare a legii. El a spus că aplicarea actului normativ va avea efecte negative pentru persoanele care vor credite noi, precum creşterea avansului şi a dobânzilor, dar ar putea reduce preţurile caselor şi, ca efect cumulat, ar micşora ratele plătite de cei care vor mai reuşi să ia credit.
 
Lazea este, însă, contrazis chiar de o prezentare a lui Voinea. Viceguvernatorul BNR a calculat că o familie va trebui să economisească timp de opt ani pentru a putea avea un avans de 35% astfel încât să îşi poată cumpăra o casă de 60.000 de euro. Potrivit scenariului lui Voinea, rata va creşte de la 679 de lei lunar până la 978 de lei la creditele în lei şi de la 807 lei la 1.142 de lei, pentru echivalentul celor în euro.
 

Olteanu vs Zamfir

 
Un alt viceguvernator BNR, Bogdan Olteanu, a făcut recent mai multe declaraţii cu privire la legea dării în plată. El a susţinut eliminarea programului „Prima Casă“ din sfera de aplicare a acesteia deoarece cedarea imobilului ar duce la invalidarea garanţiilor oferite de către stat şi la dispariţia programului.
 
„Dacă cineva are vreo temere că «Prima Casă» va dispărea, i-o risipesc eu: «Prima Casă» nu dispare decât dacă vrea Guvernul României. Guvernul României poate să decidă să nu mai finanţeze «Prima Casă». Poate doresc să introducă «Casa la ţară» sau «Casa la curte» sau «Casa verde». Orice fel de program de sprijin al tinerilor pentru a-şi lua credite este la opţiunea Guvernului“, a declarat, însă, deputatul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul legii. El acuză BNR de manipulare şi spune că Olteanu a precizat, în cadrul unei emisiuni televizate, că băncile majorează avansul la credite din cauza „legii bail-in“ (prin care se instituie mecanismul de închidere a unei bănci – n.r.).
 
Ulterior, BNR a revenit şi a comunicat că legea la care a făcut referire Olteanu nu este „legea bail-in“, ci o alta, care transpune o directivă europeană privind practicile bancare prudente. „Stabilirea unui nivel crescut al avansului la credite corespunde acestor reguli şi reprezintă un efect direct al eliminării de către legea dării în plată a tuturor garanţiilor aferente creditului, cu excepţia ipotecii imobiliare“, se arată într-un comunicat de marţi al BNR.
 

Guvernul vrea şi el modificări

 
Guvernul consideră că trebuie păstrat aspectul social al legii, dar Ministerul Justiţiei vrea delimitarea clară între cei care nu pot şi cei care nu vor să plătească. De asemenea, Ministerul Finanţelor doreşte ca legea să nu se aplice programului „Prima Casă“, fiind îngrijorat că România ar putea fi dată în judecată la nivel internaţional de către bănci dacă garanţiile de stat devin nule. Pe de altă parte, avocatul Gheorghe Piperea susţine că statul român nu este persoană fizică, astfel că garanţia sa nu dispare.
 

Ce riscuri vede Comisia Europeană

 
Nici Comisia Europeană nu este mulţumită de legea dării în plată. Aceasta argumentează că cedarea bunurilor către bancă este deja prezentă în Codul Civil ca modalitate voluntară de stingere a datoriilor, debitorii fiind însă obligaţi să restituie şi diferenţele de valoare.
 
De asemenea, instituţia reclamă aplicarea şi la creditele deja acordate. „O preocupare majoră este aplicabilitatea retroactivă a dispoziţiilor actualului proiect de lege, întrucât acest lucru ridică motive serioase de îngrijorare privind securitatea juridică şi stabilitatea sectorului financiar“, se arată în raportul de ţară al României pe anul 2016. De asemenea, instituţia susţine că, dacă sunt aplicate fără modificări, dispoziţiile legii „riscă să submineze evoluţia disciplinei de plată şi a percepţiei investitorilor“. În fine, autorităţile de la Bruxelles sunt îngrijorate că proiectul va afecta creditarea în viitor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: