Bitcoin, moneda care profită de criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Moneda virtuală bitcoin s-a apreciat cu 57% în numai o lună FOTO Shutterstock
Moneda virtuală bitcoin s-a apreciat cu 57% în numai o lună FOTO Shutterstock

Pe fondul crizei din Cipru, moneda virtuală bitcoin s-a apreciat cu 57% în numai o lună în raport cu dolarul american. În prezent, o unitate bitcoin este cotată la aproximativ 93 de dolari.

Bitcoin este o monedă virtuală, nereglementată de nicio Bancă Centrală şi nesupusă regulilor monetare din niciun stat. Poate fi folosită pentru a cumpăra aproape orice, de la maşini rulate până la droguri, sau în transferul internaţional de bani, complet scutit de comisioane.  O idee la fel de trăsnită ca multe altele care umplu spaţiul virtual?  Nu, se pare că fenomenul Bitcoin are succes.

Speriaţi de măsurile guvernului cipriot, dar şi de neputinţa marilor economii de a relua creşterea economică, mii de oameni din întreaga lume aleg să-şi transfere economiile în spaţiul virtual. Efectul: o singură unitate de tip bitcoin s-a apreciat în ultima lună cu peste 34 de dolari americani şi este cotată în prezent la aproape 93 de dolari americani. Deşi vorbim de o economie virtuală, în universul Bitcoin se învârteşte deja echivalentul a peste un miliard de dolari reali, cam cât Produsul Intern Brut al unui stat mic, precum Samoa.

Mai mult, aversiunea faţă de riscurile implicate de depozitele bancare tradiţionale dă amploare fenomenului. În urmă cu numai câteva zile, în Cipru a fost inaugurat primul bancomat de bitcoin din lume. Aparatul le permite utilizatorilor să transfere şi să schimbe moneda reală în monedă virtuală.  Presa internaţională consemnează şi un interes semnificativ al cetăţenilor spanioli faţă de banii imaginari. Astfel, potrivit NewsStatesman.com, magazinul de aplicaţii al Apple a fost luat cu asalt de persoane din Peninsula Iberică în căutare de aplicaţii legate de sistemul Bitcoin.

În ciuda randamentului impresionant al monedei virtuale, specialiştii atrag atenţia cu privire la riscurile unei asemenea investiţii. „Lipsa de valoare intrinsecă a unui bitcoin pune mari probleme în a stabili preţurile bunurilor şi serviciile faţă de această monedă electronică“, spune Cristian Păun, profesor de economie în cadrul ASE Bucureşti.

Un paradis iluzoriu

Şi mult clamata independenţă a bitcoin faţă de controlul oricărui guvern este iluzorie. „Nimic nu e mai presus de lege, iar atunci când statul o va dori, va interveni prin lege şi va declara ilegal bitcoin sau va impune prin lege un control guvernamental asupra sa“, susţine Păun.  Însă poate cel mai mare risc asociat tranzacţiilor cu monedă virtuală este că se aruncă în piaţă bani care nu au nicio acoperire.

„Emiterea de monedă de tip bitcoin poate deveni uşor o schemă Ponzi“ (n.r. - o operaţiune investiţională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane),  explică Păun. 

Cum funcţionează sistemul Bitcoin

Bitcoin este monedă electronică descentralizată open-source. În esenţă, sistemul este similar unui cont bancar în care banii sunt stocaţi sub forma unor numere, iar tranzacţiile se fac prin mutarea unui număr dintr-un cont în altul. Moneda fiind descentralizată, baza de date a numerelor este stocată în fiecare computer care participă la tranzacţii cu bitcoini.

Sistemul a fost pus la punct în 2008 de Satoshi Nakamoto (pseudonimul unui programator sau al unui grup de programatori), iar proiectul în sine a devenit operaţional pe 3 ianuarie 2009.

În comparaţie cu monedele convenţionale, bitcoin diferă prin faptul că nu există niciun supraveghetor care să poată controla valoarea, tocmai datorită naturii descentralizate. Inflaţia este limitată şi controlată de programul Bitcoin, dar este predictibilă şi cunoscută tuturor părţilor. Astfel, o dată la patru ani, numărul de bitcoin puşi în circulaţie se înjumătăţeşte, iar în anul 2140, procesul de creare a monedelor se va opri la aproximativ 21 de milioane de monede. La baza Bitcoin se află criptografia. Utilizatorii primesc automat două chei matematice „înrudite“. Una dintre chei este stocată pe computer şi trebuie să fie secretă, iar cealaltă este publică şi este dată persoanelor de la care se aşteaptă bani. Este practic imposibil pentru cineva să afle cheia secretă pe baza celei publice.

Toate tranzacţiile sunt transmise printr-o reţea vastă de calculatoare şi unele computere – denumite „mineri“ – le grupează în blocuri, o dată la 10 minute, în funcţie de ora la care au fost efectuate. Sistemul îi răsplăteşte pe „mineri“ cu câte 25 de bitcoin nou-creaţi pentru fiecare bloc procesat.  ;

Monedă pentru infractori

Statul nu îi poate taxa pe cei care au banii transformaţi în bitcoini şi nu poate afla cine a efectuat tranzacţiile. Când garantezi anonimatul, este imposibil să nu existe persoane care să folosească acest serviciu în scopuri ilegale. Astfel, potrivit unui raport al FBI, traficul de droguri online se poate face mai uşor cu ajutorul monedei digitale.

Pe „internetul întunecat“ se pot cumpăra droguri, iar tranzacţiile se realizează prin bitcoin, fiind imposibil de depistat. Mai mult, moneda este folosită şi de cei care încearcă să spele bani şi, în aceste condiţii, guvernul american a decis să pună bitcoin sub aceleaşi legi sub care operează şi serviciile de transfer bancar. Astfel, utilizatorii bitcoin vor fi nevoiţi să declare când tranzacţiile lor depăşesc suma de 10.000 de dolari.

Citeşte şi:

VIDEO Bitcoin, moneda internetului sau de ce trec spaniolii la monede virtuale după scandalul băncilor din Cipru

Bitcoin, moneda care şi-a triplat valoarea în numai o săptămână
 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite