BCR: „Electorata“ va avea efect redus. Era mai bine dacă se deducea fiscal dobânda sau costul creditului

Circa 90% din cei care s-ar încadra au restanţe sub 15 zile şi nu au motive să se înhame la încă doi ani de rate

Electorata a fost introdusă prea târziu şi va avea un efect redus, apreciază Magda Săndulescu, directorul executiv al reţelei de retail BCR, afirmând că o variantă mai bună ar fi fost ca statul să deducă fiscal dobânda sau costul total aplicat creditului lunar pentru anumite segmente de clienţi.

„Impactul real al schemei nu va fi unul mare, întrucât clienţii au înţeles că amânarea unei dobânzi şi creşterea perioadei de credit vine cu un cost suplimentar, aşadar din efortul de educare se înţelege şi eficienţa instrumentului. Eram adepţii unor măsuri simplificate care să ducă la un efect rapid în piaţă“, a declarat Săndulescu sâmbătă.

Ea a dat exemplul Marii Britanii şi Irlandei, unde guvernele au aplicat o măsură de susţinere a celor cu credite bancare pe o perioadă de 1-2 ani, în urma unei analize bazate pe structura demografică a plătitorilor de taxe şi a celor care împrumturi la bănci. Astfel, celor cu credite în derulare li s-au putut deduce fiscal cheltuielile cu dobânda din taxele pe care le aveau de plătit către stat.

Prea târziu şi prea complicat

Directorul BCR spune că măsura Guvernului vine prea târziu, în condiţiile în care băncile au efectuat deja restructurări masive de credite ca urmare a crizei financiare începute în 2009-2010 şi care continuă şi în prezent.

„În plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie să completeze acele deduceri fiscale în fiecare lună, trebuie să se ducă la angajator lunar“, a explicat Săndulescu.

Doar 90.000 de oameni ar putea fi interesaţi

Consiliul Fiscal a transmis vineri că schema fiscală aprobată de Guvern nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, având în vedere că circa 90% din totalul celor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile.

Organizaţia a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

Luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maxim 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani. În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei.

Deşi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.

Mai puteţi citi: