Banii româneşti sunt cei mai murdari din lume

Banii româneşti sunt cei mai murdari din lume

O echipă de cercetători de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a primit premiul Ig Nobel pentru un studiu privind transmisibilitatea bacteriilor de pe bancnote.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit studiului, citat de weeklynewsreview.com, bacteriile supravieţuiesc cel mai mult pe bancnotele româneşti, în timp ce Croaţia are cele mai curate bancnote din lume, poziţie urmată de rupiile indiene. 
 
În cadrul studiului, cercetătorii au tratat euro, dolari americani, dolari canadieni, kuna croate, lei româneşti, dirhami marocani şi rupii indiene cu o soluţie ce conţine trei bacterii rezistente la tratamentul cu medicamente - stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA), escherichia coli şi enterococi (VRE) rezistenţi la vancomicină - pentru a testa rata de supravieţuire şi gradul de transmisibilitate la oameni. 
 
Rezultatele au relevat că rata de supravieţuire a microorganismelor este cea mai ridicată în cazul banilor româneşti, toate cele trei bacterii fiind încă prezente pe bancnote după 3, respectiv, 6 ore de la uscarea soluţiei. 
 
Mai mult, leul a fost singura bancnotă care prezenta culturi de VRE a doua zi după uscare. 
 
O posibilă explicaţie ar fi fibra polimerică introdusă în toate bancnotele româneşti pentru a împiedica falsificarea, care ar atrage şi ar reţine însă bacteriile.
 
Pe dolarii americani şi canadieni, cercetătorii au descoperit culturi de MRSA, euro a prezentat doar culturi de escherichia coli, rupiile indiene – culturi de VRE, în timp ce bancnotele croate nu au prezentat niciunul dintre cele 3 microorganisme. 
 
În ceea ce priveşte rata de transmisibilitate la oameni a bacteriilor, aceasta a fost cea mai ridicată în cazul bancnotelor româneşti şi americane, în timp ce transmisia în cazul euro a fost negativă.
 
Potrivit câştigătorului olandez Andreas Voss, profesor de prevenire a infecţiilor la Universitatea Radboud, nu trebuie să ne facem griji cu privire la bacteriile de pe bancnotele euro. 
 
„Cred că este important pentru bănci să afle că transferul de microorganisme este posibil”, a spus Voss.
 
Alte premii Ig Nobel din acest an au fost acordate lui Silvano Gallus (Italia), pentru “colectarea de dovezi că pizza ar putea proteja împotriva bolilor şi a deceselor, dacă este făcută şi mâncată în Italia”, autoarei unui studiu privind caracteristicile biomagnetice ale gândacilor de bucătărie, unei echipe de cercetători din Japonia, pentru un studiu privind cantitatea estimativă de salivă produsă într-o zi de un copil în vârstă de cinci ani. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările