DOCUMENT Băncile cer încă două luni de discuţii pe tema plafonării dobânzilor

Comunitatea bancară cere Parlamentului extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru “dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate”.

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au cerut Parlamentului să asigure un “dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit”. 

Reprezentanţii sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

„Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecinţele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei iniţiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât şi în Camera Deputaţilor (plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate)”, se arată în comunicatul ARB.

În sprijinul solicitării adresate Legislativului, bancherii au invocat un studiu realizat de KPMG, potrivit căruia cele trei propuneri legislative ar putea conduce la “o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat”.

„Propunerile legislative au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual şi agregat”, consideră bancherii. 

Bancheri: Studiul arată efectele negative ale celor trei propuneri legislative

Potrivit acestora, principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de înăsprirea condiţiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei, darşi de reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe, ceea ce poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare.

Pe de altă parte, susţin experţii, se vor adânci diferenţele dintre clasele sociale şi se va altera comportamentul la plată al consumatorilor, nefiind exclusă nici reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei.

Alte efecte negative ale celor trei proiecte sunt limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară.

“La nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice”, se arată în documentul citat, cu precizarea că este foarte probabilă reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare, iar lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor. 

Principalele rezultate ale studiului KPMG

În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%.

În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%. 

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei. Informaţiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informaţii disponibile în mod public din surse oficiale. 

STUDIU DE IMPACT Proiecte legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii