Băncile acuză că Legea dării în plată suprimă drepturi şi impune voinţa unilaterală a debitorilor: Ne întoarcem în feudalism

Băncile acuză că Legea dării în plată suprimă drepturi şi impune voinţa unilaterală a debitorilor: Ne întoarcem în feudalism

Băncile spun că nu pot influenţa valoarea unui imobil sau a pieţei imobiliare la un moment dat, dar nici clienţii nu le pot influenţa

Reprezentanţii băncilor au pledat în faţa Curţii Constituţionale pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor, scrie News.ro.

Judecătorii CCR dezbat marţi 33 de dosare, din cele peste 500, depuse pe tema Legii dării în plată. Ei au decis conexarea dosarelor în trei calupuri, în funcţie de obiectul sesizării. Majoritatea băncilor, prin avocaţii lor, cer respingerea Legii dării în plată ca fiind neconstituţională în integralitate, în timp ce în unele dosare au fost ridicate excepţii punctuale, cu privire la modul de aplicare şi la principiile din spatele actului.
 

Principiile constituţionale, încălcate?

 
Avocaţii băncilor au acuzat că sunt încălcate principii constituţionale precum cel al legalităţii şi al proporţionalităţii în restrângerea unor drepturi şi nici nu respectă principiile consacrate din Codul civil. Mai mult, legea ar crea o inegalitate între cetăţenii care pot apela la mecanismele dării în plată, prin contractele imobiliare, şi cei care nu pot, dar contravine şi unor convenţii la care România este parte.
 

Lege ordinară vs lege organică

 
Având în vedere obiectul de reglementare, un avocat a ridicat şi problema modului în care legea a fost adoptată, cerând CCR să veriice dacă Legea dării în plată nu ar fi trebuit discutată ca o lege organică, nu una ordinară.
„Legea dării în plată contravine egalităţii în drepturi a cetăţenilor şi creează dezechilibre în plan economic“, au susţinut reprezentanţii băncilor, explicând că legea trebuie să fie aceeaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
 

Aplicarea la creditele deja date, principala problemă

 
O critică majoră a băncilor şi a avocaţilor a fost că legea acţionează retroactiv, fără să se înscrie în excepţiile prevăzute de Codul civil prevăzute în aceste cazuri.
„Modifică un fapt juridic încheiat anterior intrării în vigoare a legii dării în plată, deci această lege retroactivează, aduce elemente noi, ataşează consecinţe faţă de cele pe care părţile le puteau prevedea rezonabil la momentul încheierii contractului“, a arătat un avocat.
 
Magistraţii au arătat că legea a permis modificarea efectelor contractului, „creditorul trezindu-se fără voia sa în situaţia de a fi obligat să respecte o voinţă unilaterală a celorlalte părţi contractante“. Avocaţii au subliniat că băncile nu au putut controla nici valoarea bunului imobil, nici situaţia pieţei în momentul achiziţiei şi al intrării în drepturi, în momentul în care au devenit proprietari asupra unui bun cedat în plată.
„Prin efectele indirecte pe care le produce, transformă contractul de credit în contract de leasing imobiliar, însă condiţiile contractului de leasing imobilar erau cunoscute de parteneri în momentul încheierii contractului“, au motivat avocaţii.
 
Reprezentanţii băncilor au spus că, dacă băncile ar fi ştiut despre posibilitatea dării în plată în momentul încheierii unui contract, acesta ar fi arătat diferit şi nu se poate impune acum instituţiilor de credit să se „angajeze la altceva decât ştiau“. „Dacă aceste consecinţe ar fi fost cunoscute de creditori, ar fi fost un impediment în încheierea contractului“, au spus ei.
 
Un avocat a dat ca exemplu un debitor aflat în executare silită, care acum cere stingerea obligaţiei, ducând la o situaţie de retroactivitate pentru că, în momentul în care a început procedura de executare silită, Legea dării în plată nu exista.
 

Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei, apărător al băncilor

 
Printre apărătorii băncilor s-a aflat şi fostul ministru Valeriu Stoica. El a cerut ca legea să fie declarată neconstituţională în integralitate, pentru că sunt încălcate principii din Codul civil precum dreptul de creanţă, dreptul de ipotecă şi dreptul la garanţii. „Toate acestea înseamnă evident o ingerinţă în deptul de proprietate. (...) Prevederile legii dării în plată duc în final, prin voinţa singulară a debitorului, la suprimarea acestor elemente patrimoniale“, a explicat el.
 
Valeriu Stoica a mai spus că legea nu face nicio diferenţă între un debitor care se află într-adevăr într-o situaţie dificilă din punct de vedere economic, fiind supraîndatorat, şi un debitor care a făcut „investiţii imobiliare neinspirate“, astfel încât legea dării în plată nu are un scop legitim.
 

„Încrederea într-un act juridic nu mai există“

 
Un alt avocat al băncilor a arătat că introducerea Legii dării în plată şi aplicarea ei retroactivă duc la pierderea încrederii actorilor de pe piaţă în contractele încheiate de acum înainte.
„Cine va mai încheia vreodată un contract şi va mai avea încredere să încheie unul în viitor? (....) Ştirbim, începem să ne întoarcem în feudalism, pentru că încrederea într-un act juridic încheiat nu mai există“, a spus el.
 

Ce prevede legea dării în plată

 
Legea dării în plată permite celor care nu mai pot să-şi plătească ratele să cedeze băncii locuinţele cu care au garantat, fără a mai rămâne datori cu ceva. Până la intrarea în vigoare a legii, aceştia rămâneau datorii cu diferenţa dintre valoarea terenului la luarea creditului şi valoarea actuală, la care se adaugă penalităţi în cazul în care nu şi-a mai putut plăti ratele. Legea dării în plată nu se aplică decât persoanelor fizice, nu se aplică programului „Prima Casă“ şi impune o limită de 250.000 de euro pentru creditul contractat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările