Aproape jumătate dintre angajaţii români vor fi afectaţi: efectul de bumerang al unei noi creşteri a salariului minim

Creşterea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, promisă de ministrul Muncii ca parte din planul Guvernului pe următorii trei ani, poate aduce bucurie în casele multor români. Acum! Pe termen lung, însă, lucrurile nu vor mai sta aşa, consideră economiştii, avertizând asupra efectelor negative pe care această măsură le va avea asupra a aproape jumătate dintre angajaţii din România, plătiţi cu salariul minim pe economie.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a anunţat recent că salariul minim pe economie va creşte cu încă 150 lei de la 1 ianuarie 2019, măsură care va fi aplicată şi în anul 2020 şi în 2021.

Problema este că aproape jumătate dintre angajaţii din România primeşte salariul minim pe economie, majoritatea covârşitoare a acestor salariaţi fiind angajată a firmelor private.

Concret, 94% din companiile active în România sunt formate din microîntreprinderi, firme din mediul privat care au câţiva angajaţi şi care nu vor putea suporta încă o creştere salarială, pe lângă cele 15 aplicate în ultimii 10 ani.

Pe lângă faptul că măsura a fost anunţată prea din scurt (managerii din mediul privat având nevoie să ştie înainte cu şase luni pentru a-şi putea reconfigura bugetul), această creştere succesivă a venitului minim, impusă nu doar companiilor de stat, pentru care bugetul este alcătuit şi aprobat de stat, ci şi companiilor private, poate avea efecte extrem de negative pe termen lung, ducând la închiderea a foarte multe firme, care nu-şi mai pot permite, financiar, să susţină aceste majorări.

Economiştii spun că firmele, în special cele mici şi mijlocii vor suporta cu greu sau le va fi imposibil să suporte o nouă creştere a salariului minim pe economie, a 16-a în ultimii 10 ani.

Cel mai recent sondaj realizat de Adecco Research, divizia de cercetare a companiei de servicii de HR, Adecco România, arată că numai 18% dintre angajatori din România şi-a construit bugetul de salarii din 2019 luând în calcul un salariu minim de 2.000 – 2.100 lei brut pe lună. 

”Impactul acestor creşteri spontane ale salariului minim din ultimii doi ani, care au devenit un fel de obicei, se va vedea mai devreme sau mai târziu în economie. Companiile, în special cele mari, trebuie să îşi stabilească bugetele cu cel puţin şase luni înainte, să facă prognoze, pentru ca apoi să vadă cum îşi pot organiza şi optimiza activităţile. Iar faptul că a fost menţionată o anumită creştere a salariului minim în 2019 în programul de guvernare, nu a reprezentant nicio garanţie pentru angajatori. Guvernanţii nu trebuie să ia astfel de decizii fără să se consulte cu mediul economic”, se arată în studiul Adecco.

Guda: Ne bucurăm acum, dar vom plânge în viitor

Teoria este întărită de economistul Iancu Guda, care avertizează că încă o creştere a salariului minim, cu 8%, va fi greu sau chiar imposibil de suportat de către firmele mici şi mijlocii. Acest „medicament al creşterii salariilor este bun, dar dopza este prea mare şi prea repede. Ne bucurăm acum şi o să plângem în viitor!”, spune Guda.

Primul argument adus de economist este faptul că firmele mici şi mijlocii (94% din totalul celor active în România) vor suferi cel mai mult. „Ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor este de 25%. O majorare cu 8% a salariilor ar duce la creşterea costurilor totale cu încă 2%, în condiţiile în care profitul net raportat la cifra de afaceri este de 2,2%.”, spune Guda, precizând că măsura nu face altceva decât să încurajeze munca la negru.

Pe de altă parte, firmele, în general, suferă din cauza majorării nesustenabile a salariilor, creştere care nu ar trebui legiferată, ci ar trebui să fie rezultat al creşterii productivităţii, după cum declara pentru „Adevărul” profesorul de economie Cristian Păun.

Creşterea nesustenabilîă a salariilor a crescut preţurile şi ne-a făcut mai săraci

Legat de această nesustenabilitate, economistul Iancu Guda spune că aceasta este dovedită de trei repere:

1. ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut de la 27% (anul 2007) la 42% (anul 2018) şi va ajunge probabil la 45% în anul 2019, mult peste ţări precum Polonia sau Ungaria (unde nu depăşeşte 35%). „Salariul mediu (care reflectă capacitatea mediului de afaceri de a plăti munca) a crescut mai lent decât salariul minim (impus cu forţa prin lege)”, spune Guda.

2. pentru a rezista la creşterea salariilor, foarte multe companii au majorat preţurile, care se văd în creşterea inflaţiei la peste 5% (cel mai ridicat nivel din UE);

3. creşterea foarte rapidă a salariilor a contribuit la avansul consumului cu aproape 10% anul trecut şi 5%–7% anul acesta. „Mergând mai departe pe firul logic, creşterea nesustenabilă a salariilor ne-a făcut mai săraci. Sunt convins că foarte multe gospodării văd cum venitul lor disponibil scade. Practic, după acoperirea cheltuielilor de trai şi plata ratelor la bancă, puterea de cumpărare a banilor rămaşi scade, iar economiile sunt erodate de inflaţie”, spune Guda.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au dublat în ultimii 5 ani

Pe de altă parte, susţine Iancu Guda, salariile în sectorul privat (nominal +14% an-la-an) nu sunt majorate doar din cauza creşterii salariului minim (deoarece doar o treime din populaţia ocupată este platită la acest nivel), ci şi din cauza majorării cheltuielilor cu personalul din sectorul public (+25% faţă de anul trecut, +50% în ultimii trei ani, şi dublare în ultimii 5 ani, alimentând un deficit fiscal la cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani). 

„Majorarea salariului minim pe economie a fost realizată consecutiv de 15 ori în ultimii 10 ani, a lovit cel mai mult în microîntreprinderi şi a alimentat accelerarea fenomenului de polarizare. (...) Creşterea salariilor în sectorul public poate fi ajustată în recesiune prin tăierea salariilor sau reducerea locurilor de muncă. Dar ce facem cu salariul minim în cazul microîntreprinderilor? Istoria României ne arată ca salariul minim pe economie nu a fost ajustat negativ nicioadată în perioade de recesiune. Practic, microîntreprinderile au deja foarte puţini salariaţi (3 din 4 firme au maxim 2 angajaţi), nu pot efectua disponibilizări, iar creşterea salariului minim pe economie duce la ridicarea bazei cheltuielilor fixe. Astfel, acestea devin foarte vulnerabile pe timp de recesiune, pot intra în insolvenţă şi propaga un şoc negativ partenerilor de afaceri (furnizori, bănci) care suferă pierderi financiare importante (amplificarea exponenţială a riscului sistemic prin efectul de contagiune)”, conchide economistul Iancu Guda.