ANALIZĂ Produsele strict necesare traiului decent se scumpesc cel mai tare

Preţurile alimentelor de bază, cum sunt cartofii, fasolea şi conservele de legume, au crescut cel mai mult în primele două luni din acest an, ca şi costurile cu energia electrică şi întreţinerea locuinţei.

Lipsa unor stocuri din producţia autohtonă, speculată din plin de importatori, a provocat, şi în 2013, scumpirea alimentelor de bază. Cartofi, fasole şi multe alte legume nu mai avem încă din toamnă, cerealele sunt pe terminate, furajele pentru animale sunt deja aduse de peste graniţă, astfel că în această perioadă depindem în proporţii covârşitoare de importuri. Efectul se vede şi în statisticile oficiale, care arată că preţurile alimentelor de bază au crescut cel mai mult în primele două luni din acest an.
Per ansamblu, media scumpirilor – inflaţia anuală – s-a mai temperat în a doua lună a acestui an, coborând de la 5,97% în ianuarie la 5,65% în februarie, dar preţurile unor produse de bază din categoria strict necesare au crescut accelerat, arată datele raportate de Institutul Naţional de Statistică.

Venituri mai mici, preţuri mai mari

Aşadar, în primele două luni din acest an, campionii scumpirilor au fost, din nou, cartofii, fasolea, conservele de legume, fructele proaspete şi... factura la întreţinere. Dacă energia electrică s-a scumpit pentru că avem un calendar de liberalizare a pieţei, alimentele s-au scumpit din cauza dezorganizării pieţelor.
România rămâne în fiecare început de an fără stocuri alimentare şi furajere, astfel că până nu dă colţul ierbii cumpără din import cele mai banale produse, şi această lecţie nu şi-a însuşit-o nimeni de la Ministerul Agriculturii.
Mai rău e că scumpirile provocate de speculatori şi de importatori vin pe fondul scăderii drastice a veniturilor populaţiei. În ianuarie 2013, salariul mediu pe economie a scăzut cu 10% faţă de decembrie, şi există multe sectoare în care scăderea a fost de peste 20%. Altfel spus, cu venituri tot mai mici, românii sunt nevoiţi să înfrunte preţuri tot mai mari, la alimente şi produse pe care nu le pot evita pentru a-şi asigura traiul zilnic.

Coşul de consum, tot mai auster

Începând din ianuarie 2013, coeficienţii de ponderare utilizaţi la calculul inflaţiei sunt obţinuţi pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodărie rezultate din ancheta bugetelor de familie realizată în anul 2011. Astfel, se observă, comparând ponderile utilizate în anul anterior cu cele curente, o uşoară creştere a ponderii mărfurilor alimentare, însoţită de o uşoară scădere la mărfurile nealimentare şi servicii. Cu alte cuvinte, criza i-a împins pe români spre strictul necesar.
În categoria alimentelor, a crescut ponderea cheltuielilor alocate pentru făină, mălai, cartofi şi pâine şi a scăzut pentru carne, preparate din carne, ouă şi brânză. Românii au alocat bugete mai mici şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, cărţi şi articole sportive, dar a crescut ponderea cheltuielilor pentru energie electrică, gaze şi încălzire centrală. În categoria serviciilor, a crescut ponderea cheltuielilor pentru transport urban, apă, canal şi salubritate şi a scăzut pentru reparaţii auto, restaurante şi cafenele. Reiese astfel că, sub efectele crizei, românii s-au orientat tot mai mult spre strictul necesar şi au renunţat la cheltuielile ce ţin de recreere, sport sau turism.

Reducerea TVA nu va ieftini mâncarea

Producătorii din industria panificaţiei nu vizează scăderea preţurilor, după reducerea cotei de TVA, ci diminuarea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor bugetare. Preţurile mai mici ar fi doar o consecinţă naturală a măsurii, a declarat ieri preşedintele patronatului Rompan, Aurel Popescu. „Se va întâmpla şi acest lucru, probabil, în unele cazuri şi preţul va scădea – sigur, cât îi permite piaţa“, a precizat liderul patronal, în cadrul Forumului Naţional de Agricultură, organizat ieri de FinMedia.
Popescu apreciază că în mod cert trebuie diminuată cota TVA, în special la produsele de panificaţie, arătând că ministrul Agriculturii a promis acest lucru şi că în prezent se poartă discuţii cu Ministerul de Finanţe pentru a vedea cum poate fi pusă în practică măsura.

Vai de cozonacul nostru de Paşte!

Producătorii din agricultură şi industria alimentară au anunţat că produsele de panificaţie se vor scumpi, întrucât cerealele din recolta veche sunt în continuare foarte scumpe. În schimb, procesatorii nu anticipează majorări de preţuri de peste 5% la carne, în perioada următoare. Este foarte posibil, aşadar, ca de Paşte cozonacul să fie mai scump, în timp ce mielul şi-ar  putea păstra preţul de anul trecut.
„Majorările de preţuri la carne nu sunt proprii acestui sezon. Nu cred că vom asista la majorări substanţiale de preţuri la carne. Când spun substanţiale, mă refer la 5%. Intuim creşteri de preţ în piaţa produselor de panificaţie pentru simplul motiv că cerealele din recolta veche sunt în continuare foarte scumpe, iar cele noi nu au apărut încă“, a declarat Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, prezent ieri la Forumul Naţional Agricol.
El a arătat că toate celelalte input-uri pentru industria alimentară sunt în urcare, pe fondul majorării preţurilor cerealelor. Jurconi a menţionat că ar fi natural ca, atunci când preţurile cresc cu un anumit procent, cererea să scadă proporţional. „Revenirea la un plafon de consum anterior este dificilă şi costă mai mult decât să creşti preţul respectiv. De aceea, procesatorii nu cresc preţurile“, a spus preşedintele Pro Agro.
Piaţa totală a produselor de panificaţie din România este estimată la 1,5 miliarde de euro, din care 70% reprezintă piaţa neagră, estimează liderii patronatelor din domeniu. Ei spun că statul pierde din nefiscalizarea a peste două treimi din piaţă aproape 300 milioane de euro pe an.

Importurile de alimente, necontrolate sanitar-veterinar

Procesatorii din România sunt nemulţumiţi de problemele la importurile de alimente, la calitatea legumelor, la importurile de lapte şi cred că Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ar putea preveni aceste probleme până a ajunge produsele la raft, efectuând controale înainte, susţine Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar.
El apreciază că ANSVSA trebuie să vină cu probe concrete, să facă publice buletinele de analiză, să spună de unde a fost adus un anumit sortiment de lapte şi ce cantitate de aflatoxină conţine, pentru a fi transparentă faţă de consumatori.
Nicolae a precizat că nu i se pare corect că nu se ştie despre ce firme este vorba în acest scandal, spunând că acestea ar trebui identificate şi luate măsuri potrivit legislaţiei în vigoare. Preşedintele Agrostar a adăugat că şeful ANSVSA, Mihai Ţurcanu, trebuie schimbat din funcţie cu o persoană care să gestioneze profesionist problemele din domeniu, referindu-se la scandalul laptelui infestat. „La ora asta, domnul Ţurcanu trebuie să plece acasă, să vină un preşedinte care să ştie să administreze, să gestioneze lucrurile într-o piaţă în care avem foarte multe probleme cu diferite produse din import şi chiar din interior“, a spus Nicolae.