ANALIZĂ Cine i-a împins pe români spre creditele în franci elveţieni

ANALIZĂ Cine i-a împins pe români spre creditele în franci elveţieni

Francul se vinde la casele de schimb valutar cu peste 4,4 lei, iar la bănci cu peste 4,5 lei FOTO David Muntean

Banca Naţională a României, băncile comerciale, debitorii, care care au luat credite în franci elveţieni din lipsă de educaţie financiară, dar şi Guvernul şi Parlamentul, care au tărăgănat adoptarea unor proiecte de acte normative sunt principalii vinovaţi pentru problemele cauzate de deprecierea puternică a leului în raport cu francul elveţian.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimele zile, când cursul de schimb al francului elveţian a crescut semnificativ, s-au tot căutat vinovaţii pentru „păcătoasele“ credite în moneda exotică contractate de români în anii de boom economic. La o analiză mai atentă a acestei probleme, putem constata că vinovatul se află şi de o parte şi de alta a ghişeului bancar, dar şi în rândul autorităţilor.   
 
Leul a scăzut puternic în faţa francului elveţian în şedinţele de joi şi vineri, consemnând un declin de peste 18% la cursul oficial anunţat de către Banca Naţională a României (BNR), ca urmare a faptului că banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 euro pentru un franc.
 
Concomitent, cursul a suferit fluctuaţii majore pe pieţele valutare, o serie de bănci din România ajungând, din cauza şocului de pe pieţele internaţionale, să vândă un franc elveţian chiar şi cu peste 5 lei sau la maxime de 6,5 lei.
 
Deprecierea afectează puternic un număr de 75.412 români, care au luat credite în franci elveţieni şi care se văd, de la o zi la alta, obligaţi să plătească rate cu 20% mai mari. Mai mult, cei care au luat credite atunci când francul era 2,1 lei pe o unitate (anul 2007), plătesc acum o rată dublă.
 

BNR doar zicea şi nimic nu făcea

BNR a avertizat în dese rânduri asupra riscurilor pe care le presupune contractarea unui credit în „monede exotice“, respectiv franci elveţieni şi yeni japonezi, ştiut fiind că acestea sunt monede de refugiu pentru investitori în vremuri de criză. Cu toate acestea, banca centrală a aprobat norme de creditare laxe pentru bănci în cazul francilor elveţieni în perioada de boom economic de până în 2008, deşi în cazul creditelor în lei a impus norme mult mai stricte.
 

Băncile comerciale, lacome

Băncile comerciale care au acordat credite în franci elveţieni în perioada de boom din dorinţa de a câştiga cotă de piaţă sunt şi ele la fel de vinovate, deşi ştiau că îşi asumă un risc foarte mare şi că acestea sunt şi pentru ele o bombă cu ceas. Principalele bănci din România care au acordat împrumuturi în franci sunt Volksbank, OTP Bank, Banca Românească, Raiffeisen Bank, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank, GarantiBank şi Bancpost. Ulterior, băncile au scos aceste credite din oferta lor. 
 
Ba chiar Volksbank ajunsese la un moment dat pe poziţia a treia în sistemul bancar românesc în funcţie de active şi are deja o grămadă de procese privind clauzele abuzive cu clienţii. Una dintre clauzele în speţă, reclamată de clienţi, este chiar cea legată de curs. Volksbank a pierdut chiar un proces la Tribunalul Galaţi, care a obligat banca să convertească un credit la cursul iniţial, la care se adaugă o diferenţă de 10%. 
 
Decizia a venit după ce contractul avea o clauză inclusă potrivit căreia clientul poate solicita transformarea în lei dacă moneda se apreciază cu 10% faţă de momentul luării creditului.
 

Lipsa de educaţie financiară a clienţilor

Lipsa de educaţie financiară a românilor este o altă cauză a problemei. Cei care şi-au luat astfel de credite în franci elveţieni au gândit pe termen scurt şi au mizat pe dobânzile mici şi pe cursul de schimb avantajos. De altfel, această problemă nu este numai problema celor cu franci elveţieni, ci şi în cazul euro sau al dolarului american, acesta din urmă ajungând şi el la un nou maxim istoric, de 3,88 lei.
 

Guvernul şi Parlamentul

Executivul şi Legislativul au şi ele partea lor de vină, deoarece au tărăgănat ani de zile adoptarea mai multor propuneri legislative care reglementau conversia creditelor din valută în lei. Iar printre instituţiile statului care au pus umărul la această tărăgănare se află inclusiv BNR, care a făcut lobby ani de zile împotriva prevederii prin care se eliminau clauzele abuzive din contracte, cât şi împotriva falimentului personal, dar şi a conversiei creditelor. România nu are nici acum o lege a falimentului personal, care ar fi rezolvat parţial problemele debitorilor.

În luna noiembrie, când Guvernul de la Budapesta a hotărât ca toate creditele în valută să fie trecute în moneda naţională, premierul Viktor Orban a fost foarte criticat. Acum, el este laudat în toată presa internaţională pentru că a făcut mişcarea potrivită la momentul potrivit. El a obligat atunci băncile să convertească credite în valoare de 12 miliarde de dolari, majoritatea în franci elveţieni, în forinţi. Mişcarea a prevenit creşterea datoriei cu o sumă totală de 2,5 miliarde de dolari pentru cei cu astfel de împrumuturi. Suma ar fi echivalat cu 2% din Produsul Intern Brut al Ungariei. 
 

Rate mai mari cu 20% pentru românii cu rate în franci elveţieni

Pe fondul deprecierii acute a leului în raport cu francul, ratele pe care le au de plătit românii la creditele în moneda elveţiană au crescut peste noapte cu câteva sute de lei. 
 
Presupunem că un debitor trebuie să achite astăzi o rată de 1.000 de franci pentru un credit imobiliar contractat în anii de boom economic. Pentru că acesta îşi obţine veniturile în lei, şi nu în franci, el va trebui să scoată din buzunar, în funcţie de bancă, între 4.500 de lei şi 4.700 de lei. În urmă cu o lună, când cotaţia BNR pentru un franc depăşea cu puţin 3,7 lei, datornicul a plătit pentru rata în franci aproximativ 3.900 de lei, adică mai puţin cu 600-800 de lei. 
 
Restanţele la creditele în franci elveţieni au consemnat o explozie odată cu declanşarea crizei economice, când cursul de schimb leu/franc a crescut vertiginos, cumulat cu scăderea nivelului de trai pe fondul reducerii salariilor şi a creşterii şomajului. 
 
Astfel, restanţele populaţiei la creditele în franci erau de numai un milion de lei în ianuarie 2008 şi au ajuns la echivalentul a 250 de milioane de lei la începutul lui 2010. Până în luna aprilie a anului trecut, sumele restante pentru împrumuturile în franci au urcat la un nivel maxim de 2,436 miliarde de lei, ca apoi să înregistreze o scădere – până la 1,678 miliarde de lei în noiembrie 2014. 
 

Vâlcov reînvie Electorata

Premierul Victor Ponta nu a întârziat în a-şi arăta îngrijorarea faţă de românii care sunt acum afectaţi de scumpirea masivă a francului şi l-a trimis pe Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, la Banca Naţională a României pentru a găsi împreună cu guvernatorul Mugur Isărescu soluţii pentru datornicii în franci. Astfel, Vâlcov s-a întâlnit vineri cu Isărescu, iar discuţiile în acest sens vor continua cu reprezentanţii BNR şi în această săptămână. 
 
După primele discuţii de la BNR, Vâlcov propune două soluţii. Prima vizează programele proprii ale băncilor de conversie şi anihilare a efectelor aprecierii puternice în raport cu moneda naţională. Însă acest proces trebuie acceptat de bănci, şi nu impus. Aşadar, rămâne la latitudinea bancherilor în ce fel vor rezolva problemele clienţilor cu credite în franci. 
 
De altfel, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat că băncile trebuie să evalueze individual cazurile pentru creditele în franci elveţieni şi să găsească soluţii împreună cu fiecare client în parte, aşa cum Banca Naţională „a încurajat întotdeauna“ instituţiile de credit.
 
Cea de-a doua soluţie propusă de ministrul Finanţelor este aplicarea schemei fiscale (Ordonanţa 64/2014) adoptate în vara anului trecut, aşa-zisa „Electorată“, şi chiar extinderea ei, deşi proiectul este unul mort din faşă. Electorata, care se aplică celor cu venituri brute mai mici de 2.200 de lei pe lună, presupune reducerea ratei lunare pe o perioadă de până la doi ani, urmând ca după acest interval debitorul să beneficieze din partea statului de o deducere fiscală. În fond, toată această schemă presupune o creştere ulterioară a costului creditului. Tocmai din acest motiv, ordonanţa s-a dovedit neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar citate de Mediafax, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.
 

Soluţia băncilor pentru clienţii cu credite în franci elveţieni 

OTP Bank, care recomanda clienţilor în luna octombrie a anului trecut să-şi păstreze creditele în franci întrucât cursul de schimb pentru această valută va scădea, a anunţat vineri că va aplica reduceri ale marjei de dobândă cu până la 1,5 puncte procentuale pentru clienţii cu împrumuturi în franci cu dobândă variabilă, pentru o perioadă de trei luni. 
 
Raiffeisen Bank îndeamnă clienţii cu probleme financiare la plata ratelor în cazul creditelor în franci elveţieni să meargă în agenţiile băncii pentru a identifica o soluţie de restructurare sau conversie în lei, dar nu ia în calcul ideea plăţii ratelor la un curs valutar mai favorabil agreat de bancă. Raiffeisen are în bilanţ 8.800 de credite în franci. 

Mai puteţi citi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările