ANALIZĂ Creşterea deficitului bugetar când împrumuturile se scumpesc, principala provocare pentru noul guvern

Un deficit bugetar în creştere, din cauza majorării salariilor bugetarilor şi reducerii taxelor, care trebuie finanţat cu împrumuturi tot mai scumpe atât pentru stat. cât şi pentru companii şi populaţie, odată cu majorarea dobânzilor pe plan mondial, şi o presiune mai mare pe cursul leului vor fi principalele provocări cu care următorul guvern se va confrunta anul viitor, spun analiştii economici consultaţi de News.ro.

Deficitul bugetului general consolidat al statului român a coborât, după primele zece luni ale anului, la 1,3 miliarde lei, de la 3,7 miliarde lei în septembrie, fiind echivalent cu doar 0,17% din produsul intern brut (PIB).

Nivelul este cu mult sub cel programat pentru întregul an, de 2,8% din PIB pe metodologia cash şi 2,95% din PIB, după standardul european ESA.

Însă de la 1 ianuarie 2017 ar trebui să intre în vigoare noi măsuri de relaxare fiscală, printre care eliminarea taxei pe construcţii speciale şi a supraaccizei pe carburanţi, precum şi reducerea cotei standard a TVA de la 20 la 19%.

Aceste măsuri de relaxare fiscală reprezintă cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizează analiştii. 

”Au fost făcute multe promisiuni în acest final de an. Pe baza a ceea ce ştim în acest moment, dacă se păstrează toate măsurile legiferate şi cele care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, avem un scenariu pentru un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru 2017”, a declarat, pentru News.ro, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Alţi analişti economici anticipează, de asemenea, că deficitul bugetar al României va depăşi în 2017 plafonul de 3% din PIB impus pentru statele din Uniunea Europeană, după ce bugetul va încheia 2016, cel mai probabil, cu un deficit sub nivelul programat.

În stadiul actual al ciclului de creştere economică, chiar şi un deficit bugetar de 3% din PIB ar fi prea mult, în special ţinând cont de tendinţa de creştere a costurilor de finanţare pe plan mondial, estimează şeful Consiliului Fiscal. 

Tendinţa este deja evidentă în România, unde Ministerul Finanţelor are probleme tot mai mari în a se finanţa de pe piaţă, respingând toate ofertele de finanţare la patru dintre licitaţiile de titluri de stat din ultimele două luni.

În plus, la licitaţiile la care ofertele au fost acceptate, dobânzile oferite băncilor de către statul român au crescut rapid în ultimele două luni, arată datele privind licitaţiile publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Şi populaţia sau firmele din România urmează să se împrumute mai scump în următoarea perioadă, după ce, în ultimul an, au beneficiat de cele mai mici dobânzi din istorie pentru împrumuturile în lei.

Indicatorul Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile la cele mai multe credite în lei, a urcat vineri până la 0,85% pe an, nivel maxim din 24 iunie, de la 0,82% în şedinţa precedentă, pe fondul creşterii dobânzilor la titlurile de stat.

Un alt risc pentru România este ieşirea capitalurilor străine. După alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, din luna noiembrie a acestui an, a căpătat contur o tendinţă de migraţia a capitalurilor dinspre pieţele emergente, aşa cum este considerată şin România, spre cele dezvoltate.

”Deja americanii se aşteaptă la trei creşteri ale dobânzii de referinţă operate de Federal Reserve în 2017. Vedem o presiune pe costurile de finanţare în România, alături de o depreciere a cursului valutar. Există o migraţie a capitalului dinspre pieţele emergente către cele dezvoltate, în special către SUA”, a spus Dumitru.

Aceste tendinţe vor avea ca rezultat o presiune mai mare asupra leului românesc, care a pierdut deja teren în raport cu principalele valute.

Moneda românească a ajuns, în ultima şedinţă înainte de Crăciun, la o cotaţie minimă a ultimelor şase luni în raport cu moneda unică europeană, de 4,5309 lei/euro, după ce a atins niveluri minime istorice în raport cu dolarul american.

”Cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul 4,4987-4,5218 la BNR în noiembrie, continuând tendinţa de creştere din octombrie, pe fondul majorării costurilor de finanţare în economia mondială, cu impact asupra direcţiei fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, dar şi a percepţiei ridicate risc privind politica economică pe plan intern după alegerile generale din decembrie”, a declarat economistul-şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.

Totuşi, şeful Consiliului Fiscal anticipează că existe şanse pentru o evoluţie stabilă a leului anul viitor, dacă investiţiile străine şi absorbţia de fonduri europene vor compensa migraţia de capital.

”În cazul cursului valutar, există o presiune de depreciere reprezentată de evoluţia dolarului american, dar care ar trebui să fie atenuată de intrările de noi intrări de capital, de investiţiile străine şi de creşterea absorbţiei de fonduri europene. Vedem o evoluţie stabilă, totuşi, a leului în 2017, în raport cu euro, la un nivel estimat la 4,45 - 4,5 lei”, a afirmat Ionuţ Dumitru.

Totuşi, episoadele de volatilitate ar putea fi mai dese decât în 2016, pe fondul incertitudinilor care planează în piaţele financiare, consideră preşedintele Consiliului Fiscal.

Economistul-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, estimează un nivel maxim de 4,54 lei pentru un euro, în condiţiile în care leul este csubevaluat.

”Ne aşteptăm ca EUR/RON să rămână în intervalul 4,38-4,54 cel puţin în prima parte a anului 2017, cu o tendinţă uşoară de apreciere, pe fondul uşoarei subevaluari a monedei româneşti şi a creşterii ratelor de dobândă la leu, şi să încheie anul în jur de 4,35 lei/euro”, a comentat Dascălu, pentru News.ro.

Analiştii spun că evoluţia cursului va depinde şi de politica de dobânzi a BNR, care ar putea fi forţată să majoreze rata de politică monetară în 2017, de la nivelul minim istoric actual, de 1,75%, pentru a urca dobânzile pe piaţa românească, mişcare care ar creşte atractivitatea leului.

Leul a atins o cotaţie minimă în raport cu euro în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro.