Denunţarea clauzelor abuzive va putea fi realizată de la 1 octombrie. Guvernul a respins proiectul de ordonanţă care amâna din nou intrarea în vigoare

Introducerea în Codul de procedură a prevederii denunţării clauzelor abuzive a fost amânată în acest an de mai multe ori FOTO Adevărul

Guvernul a respins proiectul ordonanţei de urgenţă prin care Ministerul Justiţiei propunea din nou amânarea posibilităţii de denunţare a clauzelor abuzive din contracte, astfel că prevederea va intra în vigoare de la 1 octombrie. Premierul Victor Ponta a confirmat că nu va mai fi nicio amânare.

UPDATE 15:55 Guvernul a respins proiectul de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Justiţiei, care amâna din nou posibilitatea denunţării clauzelor abuzive, astfel că prevederea va intra în vigoare de la 1 octombrie.

„Nu, nu mai amânăm deloc!“, a spus Ponta, întrebat de agenţia de presă Mediafax  dacă Guvernul a amânat din nou posibilitatea denunţării clauzelor abuzive.

Analistul Florin Cîţu spune, într-o postare de pe Facebook, că prin intrarea în vigoare a prevederii, "în România s-au descoperit câteva urme ale statului de drept". El avertizează că deocamdată nu există decât o declaraţie a premierului şi că preferă să vadă un act oficial. 

Ieri a fost depus la Secretariatul General al Guvernului un proiect de ordonanţă de urgenţă care proroga termenul de intrare în vigoare a posibilităţii de denunţare a acestor clauze abuzive.

Şedinţa de miercuri este ultima în care Guvernul poate amâna această posibilitate înainte de 1 octombrie, când ar trebui să devină valabilă.

La începutul acestui an, Guvernul a decis, tot prin ordonanţă de urgenţă, aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. 

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.

Ulterior, în luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.

Pe acest fond, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost din nou amânată, de data aceasta până în luna octombrie, în Parlament, printr-un amendament introdus de către deputaţi la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Banca Naţională a transmis Ministerului Justiţiei şi un rezumat al studiului de impact privind procesele colective, arătând că acestea ar putea avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale băncilor, dar nu ar fi în măsură să afecteze stabilitatea financiară a sistemului.

De altfel, BNR a analizat doar veniturile viitoare neîncasate şi provizioanele aferente, dar nu a luat în calcul eventuale despăgubiri retroactive pentru sumele achitate de către clienţi şi pe care băncile ar putea fi obligate să le ramburseze.

Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentinţe pronunţate de instanţe relevă o cifră mult mai mare chiar şi în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală.

Mai mult, extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR. Totuşi, aceste cifre au fost obţinute plecând de la cele mai dure sentinţe pronunţare de instanţe, cum ar fi anularea totală a dobânzii şi rambursarea integrală a plăţilor în contul dobânzilor, caz în care clientul ar urma să plătească doar principalul.

Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

În cazul în care Guvernul ar accepta să legifereze o excepţie în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori şi furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mii de procese între populaţie şi furnizori de electricitate, telefonie, sau apă şi canalizare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în urmă cu o lună că clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienţii le-au semnat şi pe care trebuie să şi le asume, arătând totodată că atât stabilitatea sistemului financiar-bancar, cât şi deponenţii trebuie protejaţi.

Oficialul BNR a arătat că în cazul unor pierderi semnificative din acţiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale băncilor, iar băncile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, întrucât vor internaliza în cost riscul unei pierderi.

Săptămna trecută, viceguvernatorul Băncii Naţionale Bogdan Olteanu a declarat la rândul său că BNR consideră că băncile ar putea să negocieze cu clienţii pe clauzele considerate abuzive şi să încheie înţelegeri cu aceştia pentru a evita procese colective în instanţă, care ar presupune consum de timp şi bani pentru toţi cei implicaţi.

De asemenea,  Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a declarat recent că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu doreşte să preia procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de credit, iar o soluţie ar putea fi Tribunalul Comercial. El nu a exclus o nouă amânarea a legiferării.

Cele 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească au încheiat anul trecut cu pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, triple faţă de 2011.