Alternative la încălzirea cu gaze. Ce soluţii avem în prag de iarnă
0
Sezonul rece a început deja, dar gazele se scumpesc an de an, până în 2018, ca parte a măsurilor de liberalizare impuse de FMI şi UE, astfel că o parte dintre români deja caută alte soluţii. „Adevărul“ vă prezintă alternative la încălzirea cu gaze naturale.
Alternative la încălzirea cu gaze. Sistemul centralizat, în funcţie de oraş
O primă soluţie o constituie reconectarea la sistemul centralizat de încălzire, însă pentru acest lucru trebuie să fiţi într-unul dintre marile oraşe ale ţării care în care centralele electro-termice încă mai funcţionează şi în care regiile de distribuţie pentru agentul termic nu sunt falimentare.
Cel mai redus preţ al energiei termice este plătit de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi, potrivit unui raport de anul trecut al Consiliului Concurenţei. Preţul mic din Cernavodă este datorat apei de răcire utilizată de către centrala atomică deţinută de către Nuclearelectrica.
La polul opus se află locuitorii din Constanţa, Reşita, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu-Mureş.
Circul dintre RADET şi ELCEN a determinat mulţi conaţionali să încerce trecerea de la sistemul centralizat, de teama opririi furnizării de energie termică în mijlocul iernii.
Potrivit Ariston Thermo, în cazul Capitalei, unde până în acest moment Primăria a subvenţionat, din fonduri proprii, costul de facturare al gigacaloriei către populaţie, diferenţa dintre preţul plătit la RADET şi costul generat de o centrală termică în condensare, nu este unul foarte mare - aproximativ 200 lei.
Diferenţele sunt însă mult mai mari în alte oraşe ale ţării: în Constanţa facturile ar putea fi cu 2.000 de lei mai mici folosind o centrală murală pe gaze comparativ cu cele generate de CET, potrivit Ariston. În Iaşi diferenţa este de circa 1.200 de lei anual, în timp ce în Timişoara, este de circa 1.000 de lei.
Alternative la încălzirea cu gaze. Centrale pe lemn sau peleţi
Centralele termice pe lemn sau peleţi sunt soluţii mai noi, mult mai puţin utilizate faţă de cele pe gaze. Un cazan pe lemne Protherm de 20 kW costă în jur de 3.200 de lei la Comstal, în vreme ce o centrală pe lemne Bosch de 45 kW este aproape 5.000 de lei cu tot cu TVA.
Atmos are în ofertă chiar şi un gen de cazan care permite ardere în funcţie de preferinţe: fie lemn plus peleţi, fie lemn plus petrol lampant.
Important de ştiut: o centrală ieftină, în jurul a 4.500 de lei, la care se adaugă ţevile şi radiatoarele, trebuie să funcţioneze cu peleţi de calitate, care costă în jur de 1.200 lei/ tona. Centralele mai performante, care au şi funcţie de autocurăţare, costă în jur de 20.000 de lei şi funcţionează cu peleţi mai ieftini, cu un preţ de circa 400-500 lei/tonă. La majoritatea, însă, trebuie curăţată periodic cenuşa. Cele care-şi curăţă automat cenuşa costă în jur de 10.000 euro.
Alternative la încălzirea cu gaze. Pompe de căldură
Pompele de căldură sunt o altă soluţie, însă acestea nu pot fi instalate la bloc, ci doar la casă. Acestea pot înlocui cu succes sistemele convenţionale de producere a energiei folosite pentru atât încălzire, cât şi prepararea apei calde menajere.
De asemenea, acestea pot genera apa rece care poate fi folosită de sistemele de răcire prin pardoseală sau cele conventionale cu cu ventiloconvectoare.
Acestea sunt de mai multe feluri: fie sol-apă, apă-apă sau aer-apă. Pompele de căldură extrag energie din mediu şi o folosesc împreună cu electricitatea pentru a genera căldură sau apă caldă menajeră.
Un încălzitor cu pompă de căldură ce preia energie din aer costă în jur de 3.800 de lei, dar preţul urcă foarte uşor pentru pompele de căldură până la valori de peste 8.000 de lei, în funcţie de dotări, ajungând chiar şi la 34.000 de lei în cazul unora Bosch.
Alternative la încălzirea cu gaze. Panourile radiante
Panourile radiante funcţionează pe curent electric, folosesc radiaţii cu infraroşu (invizibile ochiului uman) pentru a încălzi corpurile din jurul nostru, inclusiv pereţii care păstrează căldura şi o emană la rândul lor pentru a ne da senzaţia de cald.
Părţile componente, inclusiv suprafaţa activă a unui panou radiant nu ar trebuie să depăşească temperatura de 80 de grade Celsius, numai în cazuri speciale - până la 120 de grade Celsius - pentru panourile montate la înălţime mare sau în locuri neaccesibile, având în vedere riscul atingerii lor de către persoane sau în încăperi cu risc ridicat de incendiu.
Foarte important, trebuie avut în vedere faptul că, dacă pentru încălzirea unei locuinţe se folosesc numai panouri radiante infraroşu (electrice), costul lunar cu încălzirea pentru acelaşi confort – temperatură de 20-22 de grade Celsius şi umiditate de 70-75%, este mult mai mare decât în cazul încălzirii cu o centrală termică pe lemne sau gaz.
Se încarcă comentariile...
