Actualii angajaţi, condamnaţi la pensia minimă

Actualii angajaţi, condamnaţi la pensia minimă

Liderii celor mai importante sindicate din România reclamă inechităţile cuprinse în noua lege a pensiilor, arătând că 67% dintre angajaţii de astăzi vor ieşi din câmpul muncii cu pensia minimă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Controversele legate de noua lege a pensiilor nu contenesc să apară, în ciuda faptului că aceasta a fost făcută publică încă din luna august. Sindicaliştii se plâng de faptul că noua lege a pensiilor sancţionează generaţiile viitoare de pensionari, conţinând elemente injuste din punct de vedere social care vor provoca discriminări între anumite categorii de pensii.
 
„Am cerut Camerei Deputaţilor să nu voteze legea pensiilor şi să reintre în discuţii la Comisia de Muncă, pentru că a fost un simulacru de dezbatere ieri (marţi – n. red.). Legea este injustă şi inechitabilă.
 
Principiul contributivităţii înseamnă că pe de o parte trebuie să se ţină cont de nivelul contribuţiei, care este raportată la nivelul salariului, adică 25% din salariul brut, iar pe de alta trebuie să se ţină cont de timp, adică perioada în care s-au plătit contribuţiile.
 
Potrivit calculelor noastre, după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, dacă se va păstra forma actuală, 67% dintre pensionari, actuali angajaţi, vor avea pensia minimă”, a declarat pentru „Adevărul” Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.
 
La contribuţii diferite, aceeaşi pensie
 
Anterior, un alt sindicalist atrăgea atenţia că "generaţiile care vin" vor constata că la contribuţii diferite vor primi aceeaşi pensie.
 
"Dacă vei avea 15 ani de contribuţii la pensie vei avea aceeaşi pensie minimă chiar dacă ai plătit contribuţie la salariul minim pe economie sau ai plătit contribuţie la salariul mediu pe economie. Dacă ai 25 de ani de contribuţii, atunci toţi cei care vor avea contribuţii între salariul minim pe economie şi 75% din salariul mediu pe economie vor primi tot pensia minimă aferentă celor 25 de ani de contribuţii.
 
Dacă ai contribuit 35 de ani cel puţin şi ai contribuit la nivelul salariului minim sau până în 60% din salariul mediu pe economie şi în acest caz salariaţii, odată ieşiţi la pensie, vor primi pensia minimă aferentă acestei categorii.
 
Deci, la contribuţii diferite vei avea pensie la fel cu unul care a plătit contribuţia de 25% la salariul minim pe economie. Este un element periculos, pentru că descurajează individul să mai contribuie la valoarea salariului pe care îl are, dacă nu are un salariu foarte mare care să depăşească media pe economie", a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).
 
Acesta a explicat că noua lege a pensiilor îi pune pe parlamentarii, atât pe cei din zona Puterii, cât şi pe cei din Opoziţie, într-o situaţie extrem de delicată, pentru că acest proiect de lege are, „pe de o parte, elemente bune pentru cei care se află astăzi în pensie, pentru că la recalculare vor creştere cu 20% pensiile aflate în plată, pe de altă parte este o lege care sancţionează generaţiile viitoare, cei care urmează să iasă la pensie după apariţia acestei legi”, a spus Dumitru Costin.
 
Surse ministeriale susţin că pensiile vor creşte cu 180% faţă de nivelul actual
 
Contactate telefonic, surse  avizate din Ministerul Muncii au declarat pentru „Adevărul” că aceste calcule ale sindicaliştilor sunt o inepţie şi că, de fapt, prin noua lege a pensiilor, veniturile pensionarilor vor creşte foarte mult.
 
„Este o inepţie. Noua lege a pensiilor va aduce creşteri arle nivelului pensiilor de 180% faţă de nivelul actual. S-au făcut sute de simulări care dovedesc acest lucru”, au declarat sursele citate.
 
Întrebat dacă există date privind procentul pensionarilor care vor avea pensia minimă după 2021, acesta a spus că „nu se pot face, pentru că nimeni nu ştie când vor vrea oamenii să iasă la pensie şi dacă vor ieşi la cerere sau anticipat”.
 
Jumătate dintre români au salariul minim pe economie
 
În vara acestui an, în România erau înregistraţi aproximativ 5,2 milioane de salariaţi, din care circa 4 milioane în mediul privat şi 1,2 milioane în aparatul de stat.
 
Ultimele statistici furnizate de mediul privat arată că jumătate dintre angajaţi sunt plătiţi în prezent cu salariul minim pe economie, adică 1.900 lei brut. Potrivit legii, contribuţia pentru pensii (25% din salariul brut) plătită de aceştia este de 475 lei lunar.
 
Spre comparaţie, potrivit ultimelor date publicate de INS, în septembrie, salariul mediu brut era de 4.532 lei, ceea ce înseamnă că un angajat cu un astfel de salariu va contribui la sistemul public de pensii cu 1.133 lei în fiecare lună. 
 
Contribuţia lunară la bugetul de pensii a unui angajat care are salariul mediu pe economie este mai mult decât dublă faţă de cea a unuia care are salariul minim.
 
Guvernul a anunţat că punctul de pensie va creşte gradual în următorii trei ani, la 1.265 de lei în anul 2019, la 1.775 de lei în anul 2020 şi apoi la 1.875 de lei în anul 2021.
 
 
 
Economist: Pensiile speciale şi cele ocupaţionale nu ar trebui majorate
 
Creşterea punctului de pensie de la 1100 lei, la 1 iulie 2018, la 1875 lei (programată pentru septembrie 2021 şi prognozată a fi devansată pentru 1 ianuarie 2019 de politicienii de la ProRomânia, este nu doar nesustenabilă ci şi extrem de nedreaptă”, consideră Cristian Păun, profesor de econmomie la ASE, într-o amplă analiză comparativă a pensiei medii pe categorii de pensionari.
 
„Creşterea ar fi de 70% faţă de nivelul actual. Aplicată toată odată va crea un deficit uriaş. Dilema mea este legată de faptul că vom avea nevoie în plus de circa 1,02 miliarde de euro / lună (peste 12 miliarde euro / an - echivalentul a 1200 km de autostradă), în condiţiile în care sistemul public de pensii e pe un deficit anual de circa 12 miliarde lei în 2018, în reducere faţă de 2017 (3.5 miliarde euro / an)”, precizează economistul.
 
Concret, majorarea pensiilor obişnuite cu 785 lei (70% în plus faţă de pensia medie actuală de 1.122 lei) pentru cei 5,2 milioane de pensionari ar avea un impact lunar de 4,09 miliarde de lei.
 
Creşterea, cu acelaşi procent a celor 155.000 pensii ocupaţionale ar avea un impact bugetar lunar de 2,114 miliarde de lei, iar a celor 9.100 pensii speciale (magistraţi, primari, parlamentari, corpul diplomatic, personal auxiliar al instanţelor, Curtea de Conturi, etc) ar însemna încă 89,2 milioane de lei lunar.
 
Cu alte cuvinte, majorarea a 164.000 de pensii, speciale şi ocupaţionale, ar însemna mai mult de jumătate din impactul bugetar al majorării pensiilor obişnuite, bani cu care s-ar putea face mai mult de 600 km de autostradă.
 
Deficitul ar sări lejer de 15,16 miliarde de euro doar din cauza pensiilor
 
De altfel, economistul subliniază că „deficitul ar sări lejer de 15-16 miliarde euro doar din sistemul public de pensii. Chiar şi creşterea graduală are probleme similare, având în vedere că deficitul e constant şi consistent (3-4 miliarde euro, în scădere de la 6-7 miliarde euro / an după comasarea contribuţiilor)”.
 
„Până când nu reformăm pensiile speciale şi ocupaţionale şi nu corectăm diferenţele enorme între aceste categorii şi restul muritorilor de rând, cred că majorările de pensii ar trebui să se oprească exclusiv la pensionarii obişnuiţi. Şi creşterea să nu fie mai mare de rata anuală estimată a inflaţiei. O bună perioadă de timp!”, conchide economistul.
 
 
 
Nivelul mediu al pensiilor după ce vor fi majorate
 
Pensia normală: de la 1122 lei, la 1907 lei
 
Pensia ocupaţională: de la 4200 lei, la 7140 lei
 
Pensia specială: de la 14000 lei, la 23800 lei
 
citeste totul despre: