Întorsătură neaşteptată. O directivă UE dă peste cap Legea dării în plată. Norma europeană intră în vigoare din 21 martie

Întorsătură neaşteptată. O directivă UE dă peste cap Legea dării în plată. Norma europeană intră în vigoare din 21 martie

Directiva 17 prevede că, dacă există un rest de plată către bancă, acesta nu se stinge automat prin predarea casei sau a garanţiei, ci trebuie reeşalonat sau obţinut acordul băncii pentru închiderea socotelilor  FOTO Adevărul

Răsturnare de situaţie în privinţa legii dării în plată: din 21 martie intră în vigoare la nivel european Directiva 17/2014, care reglementează creditele ipotecare, astfel că proiectul gândit de către deputatul Daniel Zamfir este pe cale de a-şi pierde sensul.

Bancherii şi o parte a avocaţilor susţin că Directiva 17, care trebuia transpusă în legislaţia naţională până în 21 martie, arată foarte clar că darea în plată nu se poate face decât cu acordul băncii.
 
Concomitent, dacă există un rest de plată, acesta nu se stinge automat prin predarea casei sau a garanţiei, ci trebuie reeşalonat.
 
În fine, directiva specifică  foarte clar că nu se aplică creditelor acordate până la 21 martie 2016. Un proiect de lege pentru implementarea Directivei 17, elaborat de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), există deja de un an de zile în Parlament, dar nu a fost aprobat încă din cauza problemelor privind conversia creditelor.
 

Ce prevede Directiva 17

 
Astfel, la articolul 28, numit „Arierate şi executare silită“, Directiva arată că „statele membre nu împiedică părţile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanţiei sau al veniturilor obţinute din vânzarea garanţiei este suficient pentru a rambursa creditul“. Astfel, darea în plată este condiţionată de existenţa unui acord între bancă şi client, pe când proiectul legii privind darea în plată precizează că datoria se stinge odată cu cedarea imobilului depus garanţie, fără ca românii să mai aibă şi altceva de plătit.
 
De asemenea, „în cazul în care rămâne datorie de rambursat în urma procedurii de executare silită, statele membre asigură instituirea de măsuri în vederea facilitării rambursării, cu scopul de a proteja consumatorii“, mai arată Directiva 17.
 

Vasilescu: „Directiva este un izvor de drept“

 
Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale, apreciază că Directiva 17, chiar dacă nu a fost transpusă încă în legislaţia naţională din România, constituie un izvor de drept de care trebuie să se ţină seama în elaborarea legilor - prin urmare, şi în elaborarea legii privind darea în plată.
 
„Acest proiect privind darea în plată are un beneficiu uriaş: asupra lui există recomandări de îmbunătăţire şi de la Preşedinţie, şi de la Guvern, şi de la CSM, şi de la Ministrul Justiţiei, ca să nu mai vorbim de FMI, Banca Centrală Europeană sau Comisia Europeană. Dacă aceste recomandări nu pot fi luate în seamă, atunci Comisia juridică din Camera Deputaţilor ar trebui să elaboreze un raport în care să explice de ce nu sunt aplicabile“, a declarat, pentru „Adevărul“, Adrian Vasilescu.
 
În acelaşi timp, „la elaborarea unei legi, cum este şi acest proiect cu darea în plată, iniţiatorii trebuie să aibă în vedere izvoarele de drept. Iar Directiva 17 este un izvor de drept. Într-adevăr, prevederile nu se pot aplica acelor contracte încheiate înainte de 21 martie 2016, dar trebuie să observăm că lucrurile nu sunt foarte ferme, în sensul că nu există sancţiuni pentru statele membre care până la data de 21 martie n-au transpus Directiva în legislaţia naţională“.
 

Coltuc: „Creanţa trebuie acoperită integral“

 
Avocatul Adrian Coltuc consideră că Directiva 17 va avea efecte asupra viitoarei legi a dării în plată doar într-un singur sens, respectiv al principiului nominalităţii. „Directiva aduce un cadru general de aplicare şi arată că o garanţie se execută în aşa fel încât să se acopere efectiv întreaga creanţă. Astfel că legea va intra, probabil, în vigoare, dar nu va fi aplicabilă“, ne-a declarat Adrian Coltuc. El se aşteaptă că viitoarea lege privind darea în plată „va fi atacată imediat la Curtea Constituţională şi s-ar putea ajunge, astfel, în situaţia în care nu se va mai aplica deloc“. 
 

Piperea: Directiva şi legea reglementează lucruri diferite

 
Pe de altă parte, avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat în procesele cu băncile mai multe grupuri de clienţi nemulţumiţi, spune că Directiva 17 şi legea dării în plată nu se suprapun. „Să nu confundăm. Începând de astăzi este direct aplicabilă directiva. Legea dării în plată se aplică pentru cele dinainte, proiectul ANPC probabil se va referi de la 21 martie încolo. Nu se suprapun cele două reglementări. Directiva stabileşte un minim de protecţie, dar dacă legea internă este mai favorabilă, atunci aceasta se ia în calcul“, a declarat Piperea, pentru „Adevărul“.
 
În privinţa aplicării legii privind darea în plată la creditele deja acordate, Piperea spune că prevederea nu este retroactivă. „A nu aplica legea la toate creditele înseamnă o încălcare a două decizii ale Curţii Constituţionale a României şi două ale Curţii Europene de Justiţie. Este ca un fel de Voldemort care moare de nouă ori, dar învie şi a zecea oară. Nu se poate ca un cod civil din 1864 să producă efecte în continuare“, a conchis Piperea.
 

Guvernul, noul prieten al bancherilor

 
Dacă în ultimele săptămâni Banca Naţională a României (BNR) a fost principalul aliat al băncilor în lupta cu susţinătorii legii privind darea în plată, acum este rândul Guvernului. Executivul a transmis un punct de vedere Camerei Deputaţilor în care afirmă că legea prezintă riscul unor vicii de neconstituţionalitate, poate afecta dreptul la proprietate şi prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice, putând induce chiar falimentul unor instituţii de credit.
 
Ulterior, iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, i-a cerut premierului Dacian Cioloş, prin intermediul unei scrisori deschise, să oprească „minciuna, intoxicarea şi abuzul împotriva Legii dării în plată“, acuzându-l că a ales să servească interesele bancherilor în loc să reprezinte interesele românilor.
 
În contrapartită, Cioloş a replicat ieri, la Alba Iulia, spunând că legea „poate să arunce în aer sistemul bancar dacă nu este gândită bine“ şi că aceasta ar trebui să vizeze cazurile sociale, şi nu să rezolve „problemele speculatorilor imobiliari“. 
 
Mai precis, el se referă la faptul că legea ar trebui să se aplice numai celor care au cumpărat locuinţe, eliminându-se terenurile sau construcţiile comerciale. De asemenea, o altă observaţie a Guvernului este aceea că nu se face nicio diferenţă între debitorii de bună credinţă şi cei de rea credinţă.
 

Ce prevede „darea în plată“

  
** Datoria se stinge integral odată cu preluarea casei de către creditor       
** Legea se va aplica tuturor creditelor, inclusiv celor aflate în derulare    
** Responsabilitatea pentru acoperirea creanţei se transferă de la debitor la creditor   
 

Ce prevede Directiva 17

 
** Dacă valoarea casei nu acoperă datoria, restul de plată trebuie achitat de către debitor
** Normativul nu se va aplica decât creditelor contractate după data de 21 martie 2016
** Responsabilitatea pentru acoperirea creanţei nu se poate transfera de la debitor la creditor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările