Înlocuirea ROBOR cu un nou indice scumpeşte creditele românilor. Vâlcov promitea că ratele scad la jumătate

Deşi Guvernul a promis că va scădea la jumătate ratele la creditele românilor, măsurile luate au exact efectul opus: noul indice care va înlocui ROBOR va face câteodată ca împrumutaţii să dea mai mulţi bani înapoi băncilor.

Ministerul Finanţelor a publicat, marţi seara, o versiune revizuită a „ordonanţei lăcomiei”, prin care schimbă modul de calcul al ratelor la credite. Astfel, ratele românilor pentru împrumuturile luate în lei nu se vor mai raporta la ROBOR, ci Guvernul introduce un nou indice de referinţă, bazat pe tranzacţiile interbancare efective, care va fi calculat trimestrial.

Dacă prevederile vor fi aprobate, joi, în şedinţa de Guvern, ele vor intra în vigoare la data de 2 mai 2019. Toate creditele acordate consumatorilor după această dată se vor calcula în funcţie de noul indice. La fel şi refinanţările pe care consumatorii le vor face la creditele aflate în derulate. Cei care au deja credite şi nu vor face refinanţări vor plăti ratele tot în funcţie de ROBOR.

Noul mod de calcul creşte ratele

Noul indice nu va scădea ratele românilor şi în niciun caz nu le va înjumătăţi, după cum a promis consilierul premierului Darius Vâlcov. Atât datele Băncii Naţionale a României (BNR), cât şi reprezentanţii asociaţiilor de consumatori arată că, de fapt, creditele se noi s-ar putea scumpi.

Indicele cu care Guvernul vrea să înlocuiască ROBOR a crescut, în februarie faţă de ianuarie, mai mult decât ROBOR, arată un grafic realizat de BNR. Media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 3,17%, în luna februarie. În schimb, noul indice în funcţie de care Guvernul vrea să lege ratele românilor, adică rata dobânzii tranzacţiilor interbancare, a fost de 3,38% în februarie. Aşadar, era mai avantajos în februarie pentru un împrumutat să plătească rate în funcţie de ROBOR.

Desigur că această situaţie nu este valabilă oricând. De exemplu, în ianuarie media lunară a ROBOR la 3 luni a fost de 2,97%, în timp ce noul indice a fost mult mai mic, de 2,25%.

Şi Asociaţia CREDERE pentru informarea, consilierea şi educarea consumatorilor este de părere că noul indice va duce la majorarea ratelor la creditele noi. „Măsura propusă de către Ministerul Finanţelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creşterea marjei de dobândă care intră în componenţa dobânzii variabile“.

De asemenea, CREDERE mai susţine că cei care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referinţă doar dacă refinanţează respectivul credit, ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situaţiei veniturilor consumatorilor şi reevaluarea garanţiilor (dacă este cazul), dar şi costuri suplimentare însemnate care ţin de procesul de refinanţare.

„Este o iluzie că pot fi reduse dobânzile prin directive“

Şi Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, este de părere că o ordonanţă de urgenţă nu poate să contribuie la ieftinirea creditului în România.

„O ordonanţă de urgenţă este în primul rând un act fiscal. Guvernul gestionează fiscalitatea, politica fiscală şi are tot dreptul să fiscalizeze în această ţară şi normal că are tot dreptul să introducă impozite pentru bănci, bineînţeles respectând legităţile economice. Pentru că acesta este un lucru important. Dar aceasta nu înseamnă că printr-un act fiscal se poate schimba nivelul dobânzilor la creditele pe care le dau băncile, fie la ipotecare, fie pentru creditele de consum, fie pentru populaţie”, a spus Adrian Vasilescu, precizând că este un punct de vedere personal.

El susţine că în Constituţia României se spune că economia României este economie de piaţă „şi când piaţa este dirijată de legităţi economice, este o iluzie să crezi că pot fi reduse dobânzile bancare prin directive”.