Încălzirea, scumpă şi greu de suportat de către români

Încălzirea, scumpă şi greu de suportat de către români

Mai mult de 10% din veniturile unei familii sunt cheltuite pentru plata facturii la energia termică   FOTO Adevărul

Cheltuielile cu energia termică ar putea depăşi pragul de 10% din veniturile medii ale unei gospodării, putând ajunge la 12% la nivel naţional şi chiar la 14-15% în unele regiuni ale ţării, potrivit unei analize realizate de către Consiliul Concurenţei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Instituţia arată că sistemul de termoficare din România este ineficient, poluant, subfinanţat şi cu pierderi masive, iar „pentru a evita riscul de neplată a facturilor de către populaţie, administraţiile locale trebuie să se asigure că preţul gigacaloriei se încadrează în gradul de suportabilitate acceptat la nivel naţional, astfel că recurg la subvenţionarea energiei termice“. 
 
„Costul anual cu energia termică al unei gospodării branşate la un sistem centralizat ar putea fi mai mic cu 20-40% faţă de cazul energiei produse în mod individual pe bază de gaze naturale, acest procent variind în funcţie de eficienţa şi tehnologia adoptate de operatorii sistemelor centralizate“, mai arată raportul.
Totodată, instituţia a constatat că peste 22% din cantitatea produsă în centrale nu ajunge la consumatori, risipindu-se din cauza instalaţiilor învechite de transport şi distribuţie.
 

„Miracolul“ din Cernavodă

 
Cel mai redus preţ al energiei termice a fost plătit, anul trecut, de consumatorii casnici din Cernavodă, Arad, Vaslui, Tulcea şi Bacău şi se situează între 86 lei şi 154 lei pe gigacalorie. Preţul mic din Cernavodă este datorat apei de răcire utilizată de către centrala atomică deţinută de către Nuclearelectrica.
 
La polul opus se află locuitorii din Constanţa, Reşita, Brăila, Miercurea Ciuc şi Târgu-Mureş, unde preţurile au fost cuprinse între 311 lei şi 387 lei pe gigacalorie.
 
Pentru întreprinderi, cele mai mici preţuri pentru consumul de energie termică l-au plătit firmele care îşi desfăşoară activitatea în oraşele Cernavodă, Motru, Tulcea şi Ploieşti, care au achitat sume cuprinse între 90 de lei şi 195 de lei pe gigacalorie. În schimb, cele mai mari preţuri au fost achitate de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în Zalău, Mangalia, Focşani, Reşita, Sibiu, Brăila, care au plătit pentru energia termică consumată sume cuprinse între 415 lei şi 579 de lei pe gigacalorie.
 

„Ne dăm singuri foc la bani“

 
Preţurile energiei termice sunt stabilite de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), în vreme ce Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) gestionează problema energiei realizată în cogenerare, adică cea produsă împreună cu energia electrică. Mai departe, autorităţile locale hotărăsc dacă şi cu cât să subvenţioneze preţul energiei termice, astfel că preţul final plătit de către populaţie este mult mai mic decât costul de producţie.
 
„La energia termică, diferenţele sunt gigantice, trebuie să existe un efort de eficientizare“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
„În hăurile alea de cazane vechi din anii ’70, practic, ne dăm foc singuri la bani“, a afirmat, la rândul său, Dan Gheorghiu, şeful Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE).
 

Dezastrul termoficării, în cifre 

 
Consiliul Concurenţei a analizat 75 de companii care au răspuns la chestionarele transmise, din care 68 sunt societăţi cu capital de stat, iar şapte sunt private. Dacă în 2007, sectorul înregistra o cifră de afaceri de 3,82 de miliarde de lei, în 2013 acestea mai generau doar 2,36 miliarde de lei, în scădere cu 40%.
 
De asemenea, dacă în 2007 companiile din sector generau profituri totale de 131 de milioane de lei, în 2013 acestea adunau pierderi totale de 521 de milioane de lei, în principal din cauza creşterii preţurilor la gazele naturale, care reprezintă materia primă folosită şi care acontează 55% din costuri.
Concomitent, numărul angajaţilor din sector s-a redus, de la 21.874 în anul 2007 la 14.294 de oameni.
 
Mai mult, în perioada 2007-2013 companiile din sector au primit ajutoare de stat şi compensaţii de la autorităţi în valoare de 6,24 miliarde de lei, cele mai importante fiind cele pentru acoperirea diferenţei între costul de producţie şi preţul de tarifare, care adună 2,28 miliarde de lei.
 
De asemenea, pentru sprijinirea cogenerării de înaltă eficienţă, consumatorii de energie au plătit în acelaşi interval 671 de milioane de lei, în vreme ce ajutoarele sociale pentru consumatorii vulnerabili au fost de 760 de milioane de lei.
 

Şcolile şi spitalele ar putea beneficia de gaze ieftine

 
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat că încearcă să convingă Comisia Europeană să includă şi spitalele, şcolile, grădiniţele şi căminele de bătrâni pe lista consumatorilor asimilaţi celor casnici, astfel încât să primească gaze naturale la preţ redus de la 1 ianuarie 2015, precum centralele termice din marile oraşe.
 
Nicolescu a obţinut miercuri introducerea CET-urilor din marile oraşe în lista consumatorilor casnici, pentru a evita ca preţul gigacaloriei să crească cu până la 35%. Anterior, el a obţinut la Bruxelles amânarea din 2018 până în 2021 a perioadei până la care se va face liberalizarea pieţei de gaze pentru populaţie. Pentru cele 170.000 de mici firme care se alimentează în sistem reglementat nu a obţinut însă o păsuire, astfel că de la 1 ianuarie 2015 acestea vor trebui să negocieze cu furnizorii şi producătorii. Nicolescu a cerut Consiliului Concurenţei să fie cu ochii pe această piaţă, pentru a fi evitată pierderea de locuri de muncă.

Mai puteţi citi:

 

 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările