În recesiune, diaspora trimite mai des şi mai mulţi bani familiilor. Cum ajută aplicaţiile financiare la scăderea costurilor

În recesiune, diaspora trimite mai des şi mai mulţi bani familiilor. Cum ajută aplicaţiile financiare la scăderea costurilor

16 Iunie marchează, din 2015, Ziua Internaţională a Remitenţelor către Familie, celebrată de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) pentru a încuraja facilitarea transferurilor ieftine şi rapide de bani de către migranţii care lucrează în ţările dezvoltate către propriile familii, din ţările aflate în curs de dezvoltare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform statisticilor ONU şi ale International Fund for Agricultural Development (IFAD), la nivel mondial, în perioada 2015-2030 se vor efectua transferuri internaţionale de bani în valoare totală de 6,5 trilioane dolari americani, implicând aproape 1 miliard de utilizatori (migranţi care muncesc în străinătate şi trimit bani familiilor rămase acasă, respectiv membrii familiilor acestora). 
 
Aşadar, pentru sute de milioane de familii din toată lumea, dar mai ales din ţările în curs de dezvoltare, trimiterile de bani sunt foarte importante pentru că ele le asigură o viaţă mai bună şi un minim confort financiar. Iar asta este un lucru bine ştiut şi de români, pentru că banii trimişi de diaspora către familiile din ţară sunt unul dintre motoarele puternice ale economiei locale, contând mai mult chiar decât investiţiile străine directe, în ultimii doi ani. 
 

Incertitudinea economică amplifică fluxurile globale de remitenţe

 
Conform ONU, fluxurile de remitenţe (bani trimişi de migranţi către familii) au crescut de cinci ori în ultimii douăzeci de ani, având o capacitate contra-ciclică în timpul recesiunilor economice din ţările beneficiare. 
 
Trimiterile de bani, definite ca transferuri internaţionale personale de bani, constând în sume modice, sunt o importantă sursă de venit pentru sute de milioane de familii din Africa, Asia, Orientul Mijlociu, America de Sud sau Europa de Est. 
 
Evenimentele plantare din ultimii doi ani, cum a fost criza sanitară COVID-19 şi cum se anunţă a fi şi războiul din Ucraina, au constituit nişte teste formidabile pentru trimiterile de bani globale. Şi de multe ori realitatea, ajutată de digitalizarea accelerată a serviciilor financiare şi bancare, a contrazis estimările analiştilor. 
De exemplu, un raport din mai 2021 al Băncii Mondiale anticipa o scădere a remitenţelor, cu 1,6%, în 2020, la 540 de miliarde de dolari americani de la 548 de miliarde de dolari americani, în 2019. În realitate, anul trecut, fluxurile de remitenţe către ţările cu venituri mici şi medii (MIC) au crescut şi mai mult, ajungând la 605 miliarde de dolari, potrivit datelor comunicate de Banca Mondială. 
 
Războiul din Ucraina şi situaţia economică globală complicată sunt, de asemenea, considerate factori contextuali care contribuie la creşterea remitenţelor către familii, în 2022. 
 
Studiul Băncii Mondiale din mai 2022 privind evoluţia fluxurilor de remitenţe (Migration and Development Brief, no. 36. A war in Pandemic) estimează că anul acesta trimiterile de bani către ţările cu venituri mici şi medii vor creşte cu 4,2%, până la 630 miliarde de dolari americani, în timp ce fluxurile către Ucraina vor cunoaşte un avans cu 20% faţă de 2021. 
 
Autorii studiului evidenţiază faptul că unul dintre catalizatorii acestui trend pozitiv a fost industria fintech. Criza COVID-19 a creat efecte pozitive asupra plăţilor internaţionale, deoarece modalităţile digitale de plată şi transfer de bani au luat amploare şi au atenuat întreruperile din fluxurile de bani. Iar sectorul fintech a beneficiat din plin de acest avânt, unele companii fintech venind cu planuri importante de extindere la nivel global. 
 
 

Fintech-ul ieftineşte trimiterile de bani şi scurtează timpul de transfer

 
Acelaşi studiu al Băncii Mondiale, care a analizat datele centralizate pe coridoare de remitenţe, raportate regional, arată că atunci când se folosesc servicii bancare clasice costurile asociate transferurilor sunt mai mari decât atunci se apelează la aplicaţii/ soluţii digitale sau furnizori de servicii de transfer cash-to-cash. 
O analiză din 2006 a Băncii Mondiale mai arăta că elasticitatea preţului remitenţelor este ridicată şi dacă s-ar reduce cu doar 1% costul asociat transferurilor internaţionale volumul acestora ar creşte cu 1%.
 
La nivel global, regiunea cu cele mai mici costuri ale remitenţelor a fost, în 2021, Asia de Sud, cu 4,3% din valoarea transferurilor, în ultimul trimestru al anului 2021 (în scădere de la 4,9% în ultimul trimestru al anului 2020), în timp ce valoarea cea mai ridicată a costului a fost înregistrată în Africa Subsahariană (7,8%, faţă de 8,2% în ultimul trimestru al anului 2020).
 
Pe baza infrastructurii globale de transfer de bani, neobăncile sau soluţiile financiare digitale le permit utilizatorilor să trimită şi să primească fonduri doar cu un click într-un interval de timp foarte scurt şi cu costuri aproape de zero. Un exemplu este Revolut, fintech-ul britanic lansat în 2015, folosit de peste 18 milioane de utilizatori şi care tocmai ce a anunţat că vrea să facă disponibile serviciile sale în 90 de pieţe şi teritorii, până la finalul anului. Prezentă deja în peste 40 de ţări, inclusiv România, aplicaţia Revolut va introduce şi o versiune simplificată pentru cinci pieţe noi - Sri Lanka, Chile, Ecuador, Azerbaijan şi Oman. Utilizând Revolut, consumatorii din aceste teritorii pot avea acces la transferuri interne şi internaţionale rapide, în condiţii avantajoase, în siguranţă şi la cele mai bune rate de schimb valutar. 
 
Transferurile între conturile Revolut se realizează gratuit, iar cele către alte conturi bancare vor fi comisionate cu 1% (minimum 1 dolar american), pentru clienţii din noile pieţe. Orice comision de transfer este afişat în mod transparent direct în aplicaţie, astfel încât utilizatorul să poată vedea costurile asociate şi cursul de schimb valutar, pentru transferurile internaţionale. Banii pot ajunge la celălalt capăt al lumii în doar câteva secunde sau, după caz, în cel mult 1 zi. 
 
Cei care sunt interesaţi să obţină aplicaţia se pot înscrie pe o listă de aşteptare, iar o parte dintre clienţi vor avea acces cât de curând la serviciile Revolut. Aplicaţia este disponibilă atât în Google Play, cât şi în App Store.
 

Ţintele ONU: diminuarea costurilor de tranzacţie la sub 3% 

 
Soluţii precum Revolut ajută reducerea costurilor de transfer şi a intervalului de timp necesar unei tranzacţii, care sunt printre cele mai mici din lume. Deşi costul mediu pentru efectuarea unui transfer internaţional a scăzut constant în ultimii ani, potrivit Băncii Mondiale, mai sunt paşi importanţi de făcut pentru a se atinge ţinta 10 c. din Obiectivele Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDG). 
 
În 2020, valoarea medie a comisionului pentru transferul internaţional a 200 de dolari americani era de aproximativ 6,5% din suma transferată. SDG 10c prevede, până în 2030, reducerea la mai puţin de 3% a costurilor de tranzacţie ale transferurilor realizate de imigranţi şi eliminarea coridoarelor de remitenţe cu costuri mai mari de 5%. Iar pentru atingerea acestei ţinte, ONU mizează pe tehnologie, digitalizare şi internaţionalizare soluţiilor fintech care permit reducerea costurilor pentru cei care trimit bani în ţările de origine şi le asigură familiilor lor un trai mai bun, o calitate superioară a vieţii. 
 
Trendul pozitiv pe care s-au înscris trimiterile de bani realizate cu aplicaţiile mobile, în 2020 şi 2021, a arătat că aceasta poate fi una dintre soluţiile pentru a ajuta migranţii să trimită cei 200-300 de dolari americani expediaţi lunar către cei dragi mai uşor, mai ieftin şi mai sigur. Şi dacă în 2020 am văzut cum fondurile expediate peste graniţe prin aplicaţii mobile, la nivel mondial, au crescut cu 65% (până la 12,7 miliarde de dolari americani, conform GSMA), sunt toate şansele să vedem acest curent păstrându-se pe termen mediu şi scurt. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările