Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă

Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.

Tot mai multe companii își pun lacătul pe ușă. FOTO Arhivă Adevărul

Anul 2007. Acțiunile celei de a patra bănci de investiții a SUA, Lehman Brothers, au intrat în picaj cu 48%, iar falimentul a provocat o undă de șoc ce s-a resimțit pretutindeni. Tsunamiul a traversat rapid Atlanticul, iar Europa a fost îngenuncheată economic, la distanță de doar câteva luni.

Arc peste timp, în 2023, Silicon Valley Bank s-a prăbușit săptămâna trecută, marcând ceea ce presa de peste Ocean a numit cel mai important faliment din 2008 și până în prezent. La fel ca în 2007, unda de șoc s-a transmis rapid. Alte două bănci din SUA, Signature Bank și Silvergate Bank s-au prăbușit, iar prima rafală a atins deja Europa și a provocat picajul Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci europene.

Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, inflația, care părea că începe să se tempereze, și-a reluat creșterea, în Europa și SUA, inclsuiv în România. De altfel, în România, autoritățile și oficialii BNR au dat asigurări inițial că economia se află în afara oricărui pericol, exact la fel cum au făcut în 2008. Totuși, acum însuși guvernatorul Mugur Isărescu a fost nevoit să admită că sectorul bancar românesc se confruntă cu o serie de vulnerabilităţi.

„Politicienii din SUA au «rezolvat» criza”

În schimb, economistul Radu Nechita, profesor, cercetător și director al Centrului de Studii Regionale a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, este de părere că ne aflăm de mai mult timp într-o criză, chiar dacă nu este de amploarea celei izbucnite în 2007. Lucrurile s-ar putea însă agrava, spune el, din cauză că autoritățile americane - și nu numai – nu au luat măsurile care s-ar fi impus.

Profesorul Radu Nechita vorbește despre situația complicată a economiei. FOTO Arhivă personală R.N.

Prima sursă a problemelor o reprezintă măsurile luate în timpul pandemiei, când tiparnițele băncilor centrale au inundat piețele cu bani, provocând o inflație care azi sufocă SUA și Europa. Apoi, războiul provocat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, coroborat cu alte dezechilibre macro, nu a făcut decât să adâncească aceste probleme, consideră el.

„Politicienii din SUA au «rezolvat» criza de acum mărind criza care va să vină. Deci au amânat problema și au amplificat-o, au aruncat-o în viitor. Este exact ceea ce fac politicienii mereu: rezolvă problema de acum, temporar, chiar dacă asta înseamnă probleme mult mai mari în viitor. Aici nu e vorba de Biden sau de o persoană anume, pentru că în democrație nu e ca în dictaturile din Coreea de Nord sau Rusia, unde un Putin sau alți dictatori își distrug propriile țări. În democrație, e vorba de politicienii, mai mulți la număr, care iau uneori deciziile greșite”, arată prof. Nechita. 

Politicienii amendează efectul, nu cauza

De altfel, în opinia sa, deciziile greșite ale policitienilor, atât în 2007, cât și în prezent, nu au făcut decât să amplifice problemele de natură economică. „Mă tem mai mult decât de criză de reacțiile politicienilor la falimentele bancare. Mă tem că tendința este ca ei să arate că fac ceva, înainte de a pricepe ce s-a întâmplat. Deja am văzut interpretări că falimentele din SUA ar fi din cauza dereglementării, că mai știu eu ce liberalism sau capitalism sălbatic ar fi provocat asta și cumva se merge pe ideea că hai să reglementăm mai mult, înainte, să vedem dacă nu cumva reglementările deja existente au fost deja încălcate”, adaugă profesorul clujean. 

În România a fost o orgie a cheltuielilor publice, o risipă fără măsură, risipă care a fost acoperită prin datorie publică și prin emisiune monetară. 

Radu Nechita vine cu o analogie pentru cei mai puțin familiarizați cu termenii de specialitate. „Dacă îmi permiteți analogia, dacă are loc un accident, imediat verdictul este «din cauza vitezei excesive», ceea ce poate e adevărat la o primă vedere, dar poate că faptul că s-a încălcat o dublă continuă, că s-a intrat pe contrasens, că s-a băut puțin, nu are neapărat de a face cu viteza, ci sunt alte cauze. Mai mult, reacția autorităților este: «Cât era viteza legală acolo? 50 km/h? Hai să o reducem la 30». Fără să-și pună problema că omul ăla avea 120 km/h la oră, deci nu faptul că limita vitezei era 50 km/h și că limita legală era excesivă, ci că legea pur și simplu n-a fost respectată. Reacțiile autorităților de reglementare pot fi excesive”, a explicat cercetătorul.

„Criza este deja aici”

Iar pentru cei care așteaptă criza sau cred că ea nu va veni, profesorul clujean Radu Nechita are un mesaj tranșant. „Criza este aici, nu o așteptați să vină! Noi deja o vedem mai bine, ceața se împrăștie și apar anumite elemente, iar falimentele bancare sunt un astfel de simptom. Dar lucrurile vin și de mai departe. Faptul că dobânzile nominale au crescut, înseamnă că o serie de business-uri, o serie de proiecte care păreau viabile pe hârtie la dobânzi de zero virgulă ceva la sută, poate chiar la dobânzi real negative, adică mai mici decât inflația, acum se constată că s-ar putea să nu fie rentabile sau chiar să fie pe pierderi”, demonstrează analistul clujean.

Și nu sunt singurele semne ale crizei. Inflația care a crescut pretutindeni dramatic costul vieții, precum și creșterea constantă a falimentelor dau tabloul unei economii gripate, completat de scăderea tranzacțiilor imobiliare.

Cum a fost în 2007 și cum e acum

Profesorul Radu Nechita a vorbit și despre elementele comune, dar și despre diferențele dintre criza care a pornit în 2007 din SUA și situația de acum.

„Elementele comune sunt cauzele. Și atunci și acum a fost o situație de inflație, ani de zile, un fel de chef multianul, o orgie monetară, care s-a terminat. Alt element similar este faptul că și atunci, și acum este criticat, se dă vina pe capitalism, în condițiile în care și atunci, și acum este foarte clar că reglementările care au distorsionat piața sunt principalele vinovate. Atunci, în 2008, reglementări care stimulau sau chiar obligau băncile să dea credite peste credite provocând îndatorarea, supraîndatorarea populației. Și acum seamănă situația cu ce se întâmpla atunci. Acum probabil nu imobiliarele va fi sectorul cel mai lovit, vor fi foarte multe proiecte și din domeniul industrial care vor fi decapitate”, a explicat Nechita.

Ce avem noi și nu au alții

În România, pe lângă problemele comune întâlnite și în alte economii, există și alte deficiențe. Cheltuielile bugetare fără limită, dar și felul în care autoritățile gestionează resursele companiilor de stat, precum și incapacitatea de a profita de fondurile europene sunt specifice în mare măsură României.

„La noi goana inflației a început un pic înainte de pandemie și a fost amplificată ulterior. O altă sursă de probleme este că o parte din costul pandemiei s-a acoperit prin datorie publică. Inflația, cheltuielile bugetare nesăbuite, modul în care de exemplu companiile de stat sunt practic devalizate de către acționarul statal în două feluri: prin impozitarea profiturilor care sunt virtuale, pentru că sunt niște profituri în bani noi, în bani inflaționiști, deci profiturile apar mai mari decât sunt ele în realitate. A fost o orgie a cheltuielilor publice, o risipă fără măsură, risipă care a fost acoperită prin datorie publică și prin emisiune monetară. Acest lucru poate să amâne factura, dar la un moment dat ea vine. Și acum este momentul să plătim pentru niște decizii mai neinspirate din ultima și penultima vreme”, a conchis profesorul UBB Radu Nechita.