Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Cum poate deveni România un hub regional de gaze naturale
0
Mai multe state din regiune, precum Turcia, Bulgaria sau Grecia, au enunţat obiectivul ambiţios de a deveni huburi regionale de gaze naturale, dar România este singura care dispune de materia primă necesară. Iar în anii următori vom avea cantităţi şi mai mari, după ce au fost descoperite zăcăminte valoroase din Marea Neagră.
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Anunţul Lukoil şi Romgaz
Zăcământul se află în perimetrul Trident, concesionat în anul 2011 de către Lukoil Overseas, parte a grupului rus. Concesiunea se află pe bucata de platou continental pe care România a câştigat-o în procesul cu Ucraina derulat la Haga în 2008.
„În luna octombrie 2015 au fost finalizate lucrările la sonda de explorare LIRA 1X, lucrări care au dus la descoperirea unui important zăcământ de gaze, situat în sectorul românesc al Mării Negre, din cadrul Perimetrului EX30 Trident“, a anunţat Romgaz, care participă la proiect în colaborare cu Lukoil şi PanAtlantic (SUA).
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Descoperirea Exxon şi Petrom din 2012
Anterior, Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 descoperirea în Marea Neagră a unui zăcământ de gaze cu o capacitate situată între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. În România, consumul anual de gaze este de circa 11 miliarde de metri cubi, astfel că numai acest zăcământ ar fi de ajuns pentru a alimenta vreme de 4-8 ani România.
De altfel, Petrom şi Romgaz sunt principalii producători de gaze din România, aceştia acoperind aproape integral necesarul intern şi doar 5% din consum este importată din Rusia.
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. O nouă pungă de gaze găsită la începutul acestui an
În anul 2014, Exxon şi Petrom au început noi lucrări de foraj pentru explorare în Marea Neagră în blocul Neptun. Astfel, platforma Ocean Endeavour a trecut în acel moment la forarea sondei de explorare Pelican South-1 la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în sectorul românesc al Mării Negre. Momentul este important, căci la doar câteva distanţă, în luna februarie, platforma ar fi descoperit o nouă pungă de gaze. Potrivit unor surse citate de „Ziarul Financiar“, ar fi vorba de o acumulare de gaze de 20-25 de miliarde de metri cubi.
Astfel, numai aceste descoperiri ar totaliza între 92 şi 139 de miliarde de metri cubi de gaze.
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Petrom a găsit un nou zăcământ, dar de ţiţei
Concomitent, Petrom a anunţat, în iulie 2014, că a identificat un nou zăcământ, dar de ţiţei de astă dată, în perimetrul Istria din Marea Neagră, producţia fiind estimată să demareze în 3-4 ani. „Marea Neagră este o zonă foarte importantă pentru Petrom, o zonă în care există în continuare potenţial pentru noi descoperiri. În prezent, producţia din zona de mică adâncime a Mării Negre reprezintă circa 18% din producţia totală de hidrocarburi a companiei în România. Avem o istorie de peste 40 de ani în explorarea şi exploatarea hidrocarburilor din zona de mică adâncime a Mării Negre şi vom continua să investim în dezvoltarea segmentului offshore“, declara atunci Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom, responsabil de explorare si productie.
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Furnicar de companii şi multitudine de tranzacţii
Pe lângă zăcămintele în sine, sectorul românesc al Mării Negre a atras şi o mulţime de companii mici care au intrat în horă încercând să dea lovitura prin posibile descoperiri. Fie că au câştigat licitaţia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) din 2010.
Astfel, fondul american de investiţii Carlyle Group a preluat în primăvară majoritatea operaţiunilor din România ale companiei petroliere Sterling Resources, acesta controlând acum trei perimetre pe platforma continentală a Mării Negre prin intermediul societăţii Black Sea Oil & Gas. Aceasta din urmă este, de fapt, fosta compania Midia Resources SRL, filiala locală a Sterling Resources.
„Portofoliul companiei este alcătuit din trei perimetre deţinute în platforma continentală a Mării Negre, având o suprafaţă totală de 5.000 km2: XIII Pelican, XV Midia (Mică Adâncime) şi EX-25 Luceafărul, care conţin descoperirile de gaze Ana, Doina, Luceafărul şi Eugenia“, a anunţat compania.
Ulterior, în luna iunie, Sterling a anunţat că a vândut o participaţie de 40% la perimetrul Muridava din Marea Neagră, tot din România, către Petroceltic. Totodată, Beach Petroleum, subsidiară a Beach Energy, a transferat participaţia de 30% la blocul 28 Est Cobălcescu către Petroceltic Romania.
Aceasta din urmă a vândut, la rândul său, activele din România către fondul GVC Investment. Transferul participaţiilor a fost aprobat de către ANRM.
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Bulgaria şi Turcia ne urmează exemplul
Descoperirile din partea românească a Mării Negre au determinat Bulgaria şi Turcia să calce pe urmele României.
Bulgaria a selectat la finele lunii septembrie grupul anglo-olandez Royal Dutch Shell pentru explorarea de petrol şi gaze în Marea Neagră, iar autorităţile de la Sofia intenţionează ca semnarea contractului să aibă loc la sfârşitul lunii octombrie. În luna aprilie, autorităţile bulgare au lansat o licitaţie pentru atribuirea a două blocuri petroliere marine, Silistar şi Teres.
Shell, singurul ofertant pentru un contract pe cinci ani de explorare a blocului Silistar, cu o suprafaţă de 7.000 de kilometri pătraţi, s-a angajat să investească 18,6 milioane de euro în studii seismice în zonă.
Silistar se află în apropierea unui perimetru din apele româneşti ale Mării Negre, unde grupul austriac OMV a anunţat că descoperirea de până la 84 de miliarde de metri cubi de gaze, sporind speranţele Bulgariei că va putea să exploateze propriile rezerve pentru diversificarea surselor de energie.
Bulgaria plăteşte anual 6,7 miliarde de dolari pe importurile de hidrocarburi, în timp ce rezervele proprii rămân neexploatate, declara în luna august premierul bulgar Boiko Borisov.
La începutul acestui an, autorităţile de la Ankara anunţau că societatea turcă de stat TPAO şi gigantul Shell vor începe lucrările de explorare în partea de vest a Mării Negre, investiţia urmând a ajunge la 300 de milioane de dolari. Taner Yildiz, ministrul Energiei şi Resurselor Minerale din Turcia, dădea atunci ca exemplu România în privinţa descoperirilor făcute.
Anterior, în luna ianuarie 2014, Taner Yildiz, afirma că România şi Turcia ar putea explora împreună platoul continental al Mării Negre, existând posibilitatea realizării unui parteneriat între compania de stat Romgaz şi Turkish Petroleum Corporation (TPAO).
Zăcăminte valoroase din Marea Neagră. Şi Rusia râvneşte la hidrocarburile din Marea Neagră
În fine, chiar şi Rusia explorează Marea Neagră pe partea sa. În anul 2012, grupul rus Rosneft şi italienii de la Eni semnau, la Moscova, în prezenţa lui Vladimir Putin, un acord privind exploatarea zăcămintelor de gaze şi de petrol din Marea Barents şi din Marea Neagră.
Anterior, în 2011, Rosneft se aliase cu ExxonMobil, cel mai mare grup petrolier din lume, pentru a căuta hidrocarburi în sectorul rusesc al Mării Negre. Între timp, însă, atât planurile cu Exxon, cât şi cu Eni, au fost îngheţate deoarece Rusia a anexat Crimeea şi sprijină rebelii din estul Ucrainei, iar ca urmare a acestui fapt Rosneft a fost inclusă pe lista sancţiunilor SUA şi Uniunii Europene.
Gazoductele ruseşti au rămas pe hârtie
Rusia a încercat în mai multe rânduri să ademenească statele din sud-estul Europei prin proiectele unor gazoducte şi promisiunea unor gaze ieftine.
Mai întâi, Rusia a încercat să evite tranzitul gazelor prin Ucraina, cu care a avut de trei ori dispute privind gazele, Moscova închizând robinetul în 2006, 2009 şi 2014.
Astfel s-a născut proiectul South Stream. Gazoductul trebuia să traverseze Marea Neagră până în Bulgaria, iar de aici se despărţea în două.
Ramura nordică trebuia să tranziteze Serbia, Croaţia, Ungaria şi Austria, până la depozitul de la Baumgartden, iar cea sudică trebuia să treacă prin Grecia, Marea Mediterană până în Italia.
Gazoductul era sprijinit de către grupul italian Eni, în vreme ce OMV spera să exporte gazele din Marea Neagră cu ajutorul acestuia.
Dar Rusia a renunţat la proiect, deoarece Comisia Europeană a arătat că acordurile semnate de statele tranzitate cu Rusia şi Gazprom violează legislaţia comunitară. Mai exact, era necesar ca Gazprom să ofere şi altor companii acces la conductă.
După ce a anunţat sfârşitul South Stream, Rusia a propus un nou proiect: Turkish Stream. Conductele erau programate să traverseze Marea Neagră până în Turcia, iar de aici să ajungă la graniţa cu Grecia, de unde europenii trebuiau să cumpere gaze. Grecia a fost ulterior convinsă să participe la proiect, iar Ungaria făcea lobby ca noua conductă să treacă apoi prin Macedonia, Serbia, Ungaria.
Acest proiect este, însă, îngheţat din cauza animozităţii dintre Turcia şi Rusia, ca urmare a bombardamentelor efectuate de aviaţia rusă în Siria în sprijinul preşedintelui Bashar al-Assad.
Astfel că Rusia a venit cu o nouă idee: gazoductul Nord Stream 2, care să urmeze traseul primului din Rusia până în Germania, via Marea Baltică. Partenerii Gazprom în proiect sunt grupurile germane E.ON şi Wintershall, austriecii de la OMV, francezii de la ENGIE (fosta GdF SUEZ) şi gigantul petrolier anglo-olandez Shell.
Se încarcă comentariile...
