VIDEO INFOGRAFIE Azerbaidjanul, noua carte pe care mizează oamenii de afaceri din România. Ce caută antreprenorii români în „Ţara Focurilor“

Imagini din Baku, capitala Azerbaidjanului

Resursele importante de petrol, expansiunea economică şi importanţa strategică în puterea geopolitică din Caucaz i-au atras pe oamenii de afaceri români în Azerbaidjan. În timp ce piaţa europeană resimte efectele crizei, antreprenorii caută contracte în ţara din zona Mării Caspice.

Când spui Azerbaidjan, te gândeşti inevitabil la Marea Caspică şi la resursele naturale de aici, la încă incertul proiect al gazoductului Nabucco sau, mai nou, la concursul Eurovision, organizat anul trecut la Baku, capitala statului azer. 

Azerbaidjan, „Ţara Focurilor“ în limba veche, a fost sub ocupare sovietică din 1920 şi până în 1991, când şi-a recâştigat independenţa şi a devenit un stat în plină ascensiune, cu ambiţii de lider regional în Asia Centrală. 
 
Anul trecut, economia azeră a crescut cu 2,2%, Produsul Intern Brut (PIB) ajungând la 69,23 miliarde de dolari. PIB pe cap de locuitor a fost de 7.490 de dolari, iar salariul mediu lunar – de 516 dolari. Spre comparaţie, în România, salariul mediu lunar a fost anul trecut de aproximativ 430 de dolari. 
 
Avansul economic solid al Azerbaidjanului din ultimii ani s-a bazat pe dezvoltarea sectorului energetic, dar şi pe creşterile de două cifre înregistrate în construcţii şi în domeniul bancar.  
 
Românii au mirosit potenţialul Azerbaidjanului
 
La Baku, goana după petrol a început în 1873, odată cu apariţia primelor sonde. A fost o adevărată nebunie, cu oameni care deveneau peste noapte foarte bogaţi sau invers, care pierdeau totul în doar câteva secunde. Atunci, 90% din „aurul negru“ extras de Imperiul Rus provenea din zăcămintele hanatului Baku, creat la mijlocul secolului al XVIII-lea, restul fiind adus din Astrahan şi Groznîi (din Rusia). 
 
Pe măsură ce industria petrolieră locală a prins contur şi forţă, numeroase companii străine au venit la Baku să profite de această bogăţie. 
 
Poate puţin cam târziu, şi antreprenorii români au mirosit potenţialul fantastic al pieţei azere. În ultimii cinci ani, trei companii din România – Siveco, UTI Grup şi Neptun - şi-au deschis birouri la Baku şi au semnat contracte de zeci de milioane de dolari cu Azerbaidjanul. 
 
 
Acum, România face încă un pas pentru a intra pe piaţa azeră. Vineri a fost inaugurată, la Baku, Camera Bilaterală de Comerţ Azerbaidjan-România, demers prin care românii, fie autorităţi, fie oameni de afaceri, speră să profite de potenţialul acestei ţări: atragerea de investiţii sau semnarea de contracte, în condiţiile în care piaţa europeană resimte încă din plin efectele crizei. 
 
Camera, cu sediul într-o vilă din capitala azeră, a fost inaugurată, cu tăiere de panglică, în prezenţa reprezentanţilor celor 16 companii fondatoare, a lui Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. 
 
„Camera va conduce la intensificarea schimburilor comerciale şi la creşterea interesului pentru piaţa românească a investitorilor azeri“, a spus Zgonea, la Baku. El a adăugat că a prezentat părţii azere 15 proiecte importante în România, în care vrea să atragă companiile din Azerbaidjan, proiecte ce vizează infrastructura şi sectorul energetic – reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, Cuprumin şi Roşia Montană, într-o nouă formă, dar şi modernizarea portului Constanţa. 
 
De cealaltă parte, reprezentanţii celor 16 companii fondatoare ale Camerei Bilaterale au mirosit potenţialul acestei pieţe şi au venit aici în căutare de contracte. Majoritatea desfăşoară activităţi în sectorul energiei sau în construcţii – Grup Servicii Petroliere (GSP), FEPA Bârlad, Electromagnetica, Romgaz, Transgaz, Adrem Invest, Armax Gaz şi Delta ACM, dar şi UTI Grup, Siveco sau TeamNet. 
 
„În Azerbaidjan este loc pentru absolut orice, de la energie la construcţii, până la turism. Piaţa este mare, vă spun şi dumneavoastră, totul se schimbă peste noapte. Eu consider una dintre marile minuni ale lumii ceea ce se întâmplă în Baku în momentul de faţă. Este o piaţă enormă, dar, ca orice piaţă, nu este pe internet, trebuie să fii aici“, a declarat Gabriel Comănescu, proprietarul Grup Servicii Petroliere şi consul onorific al Republicii Azerbaidjan la Constanţa. Comănescu prospectează de mai mult timp piaţa azeră în vederea semnării unor contracte. 
 
Eu consider una dintre marile minuni ale lumii ceea ce se întâmplă în Baku în momentul de faţă. - Gabriel Comănescu, proprietarul GSP 
 
Pe de altă parte, Florea Diaconu, proprietarul constructorului bucureştean Delta ACM, vrea să dezvolte în statul caspic proiecte de infrastructură, după ce în ultimii ani a reuşi să intre în Irak cu un contract de construcţie a unei autostrăzi. Odată cu deschiderea Camerei de Comerţ, cele 16 companii fondatoare vor avea birouri la Baku şi vor încerca să profite de ascensiunea acestei economii.
 
Schimburile comerciale dintre România şi Azerbaidjan s-au ridicat în primele 11 luni ale anului trecut la 72,5 milioane de dolari. Mai exact, România a importat de 54,2 milioane de dolari şi a exportat de 18,3 milioane de dolari. 
 
La sfârşitul lui aprilie 2012, 46 de companii azere erau înregistrate în România, cu un capital de 614.000 de dolari. Unul dintre cei mai mari investitori azeri în ţara noastră este compania petrolieră de stat SOCAR, care a deschis anul trecut primele benzinării în Moldova, ajungând în prezent la 14. 
 
„Oraşul vânturilor“ sau micul Las Vegas
 
Când am ajuns la Baku, o capitală cu 1,8 milioane de locuitori, situată pe malul Mării Caspice, vântul bătea cu atâta putere încât cu greu puteam face câţiva paşi sau să-i aud pe cei din jur. 
 
Atunci m-am gândit că pe bună dreptate este supranumit „oraşul vânturilor“. Deşi oraşul are o infrastructură foarte bine dezvoltată, cu bulevarde cu câte patru benzi pe sensul de mers, traficul este infernal, iar un drum prin Baku poate fi considerat o aventură, dat fiind modul haotic de a conduce al şoferilor azeri. Şi, totuşi, inexplicabil, având în vedere că nu am văzut aproape deloc treceri pentru pietoni. Aceştia traversează prin pasaje subterane. Şi ce pasaje... În niciun caz să nu vă ducă gândul la pasajele subterane bucureştene. Aici, pasajele, late cât o stradă, sunt pavate cu marmură şi „asoratate“ cu statui pe măsură, iar curăţenia este lună, totul străluceşte. 
 
Curăţenie este şi pe stradă. Nici nu-i de mirare, având în vedere că, dimineaţa la 6.00, femeile de serviciu măturau de zor fiecare fir de praf de pe trotuare şi ştergeau cu minuţiozitate balustradele. 
 
Baku este un mic Las Vegas, toate clădirile sunt iluminate, inclusiv blocurile de locuinţe, mai mult sau mai puţin locuite, dar şi gardurile înalte de doi metri care ascund casele modeste din capitala azeră sau şantierele de construcţii. 
 
Din loc în loc, de pe panourile outdoor îţi zâmbeşte fostul preşedinte al republicii, Heydar Aliyev, cel care a condus ţara din 1993 şi până în 2003, când a murit. Fostul preşedinte, dar şi cel actual, Ilham Aliyev, zâmbesc şi trecătorilor din centrul vechi al oraşului, de pe carpetele lucrate de mână şi scoase pe tarabe pentru turiştii dornici de un suvenir inedit. 
 
 
Am vizitat partea veche a oraşului din interiorul vechii fortăreţe, cu străduţe întortocheate şi înguste, într-o vineri după-amiaza. La câtă frumuseţe ascunde acest loc, era destul de pustiu.
 
Vechea fortăreaţă, Palatul Shirwan şi Turnul Fecioarei, toate situate 
în partea veche a oraşului, au fost înscrise în anul 2000 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.  
 
Mult mai mulţi oameni, fie ei turişti sau localnici, au preferat în acea 
zi plimbările pe faleza Mării Caspice. 
 

Tot pe malul Mării Caspice se află şi Piaţa Drapelului de Stat, inaugurată la 1 septembrie 2010. Aici este arborat drapelul Azerbaidjanului care are o lungime de 162 de metri şi cântăreşte 350 de kilograme. Acesta este inclus în Guiness Book, ca fiind cel mai mare drapel din lume, la acel moment.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările