Iar această poziţie executivă trebuie deţinută în tandem, prin implicarea mediului privat alături de cel public. Ce pot să facă statul român şi mediul de business pentru a întări jobul marketerului ce poate ajuta firmele să crească? O să analizez o serie de propuneri ale mediului de business, prin filtrul propriu, cu o serie de paşi de lucru.
 
Vă propun să analizăm o serie de idei care vin din partea a două dintre cele mai puternice organizaţii de business autohtone, CNIPMMR şi ANIS, care propun ca obiectiv naţional lansarea a cel puţin 5 unicorni (companii evaluate la cel puţin 1 miliard de dolari).
 
Sprijin din partea ambasadelor
 
Ca “director de marketing”, guvernul României poate sprijini deschiderea de subsidiare ale companiilor româneşti în pieţe externe prin mai multe mă­suri, iar una dintre acestea, propusă de antreprenorii din comunitatea ANIS, este furnizarea de sprijin legislativ şi logistic prin secţiile economice ale ambasadelor, la care accesul să fie deschis şi transparent. Într-adevăr, din propria experienţă, firmele tech cu potenţial global şi exportatorii români deplâng starea proastă în care se află diplomaţia economică a României, pe care o văd decuplată de realităţile mediului de afaceri. Foarte mulţi antreprenori se uită cu admiraţie către pieţe ca Polonia sau Olanda când vine vorba despre politica de promovare a produselor şi serviciilor locale şi deplâng starea diplomaţiei economice, adică a “directorului de marketing“ care poate ajuta firmele să se promoveze mai bine. Îmi amintesc că atunci când eram în guvern am fost la Londra la un eveniment Bloomberg. Polonezii aveau 20 de companii acolo plus toată presa lor şi interviuri stabilite. Minis­trul economiei din Polonia a întârziat la eveniment pentru că a oferit un interviu pentru “Financial Times“. Polone­zii au un mecanism de promovare internaţională care funcţionează.
 
Care este soluţia? În zona publică, profesionalizarea consilierilor economici din ambasade . De cealaltă parte, se impune implicarea mediului de afaceri românesc, care nu mai are încredere în autorităţi pe zona diplomatică. Iar obiectivele să fie clar definite: mo­dernizarea şi profesionalizarea reţelei de ataşaţi economici ai României, prin crearea “ambasadelor România Tech Nation”, aşa cum bine propune comunitatea IMM-urilor de la noi din ţară.
 
Programe de finanţare cu dobânzi mici pentru accesul pe alte pieţe
 
Antreprenorii tech mai propun lansa­rea unor programe de acordare de credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte pieţe şi de cofinanţare nerambursabilă a unor categorii de cheltuieli aferente înfiinţării şi ope­rării de subsidiare româneşti în alte pieţe. Ideea este bună, însă, personal, văd o barieră: din perspectiva logicii ajutorului de stat, nu vei putea separa firmele româneşti de cele multinaţionale, astfel încât de această măsură guvernamantală pot beneficia acele firme străine care, pur şi simplu, vor fi eligibile să acceseze atât creditele cu dobânzi mai mici, cât şi finanţarea unor cheltuieli de pe pieţele externe, care sunt de fapt ţările de origine ale companiilor străine din România.
 
Aceeaşi problemă apare şi în cazul investiţiilor (participare în acţio­na­riate) în parteneriate cu companiile pri­vate româneşti de software, în subsidiarele deschise în alte ţări.
 
O propunere aplicabilă este imple­­mentarea programului de inter­na­ţio­nalizare – Export Romania –, însă valoarea propusă de mediul de business, în valoare de 100 mil. euro/an, poate părea descurajatoare în contextul crizei economice generate de pandemia de Covid-19. Ideea este bună, căci acţionează în trei zone cheie ale promovării internaţionale, cu accent pe nevoile reale ale firmelor româneşti: educaţie, finanţare şi târguri/misiuni economice. Acest program trebuie implementat cu o condiţie: participarea la târguri să fie individuală pentru firme, prin intermediul organizaţiilor din mediul de afaceri sau sub pavilion naţional.
 
Cei care conduc un guvern pot fi, de fapt, cei mai buni marketeri ai antreprenoriatului românesc pe pieţele externe, astfel încât următoarea condiţie este necesară: niciun demnitar să nu poată participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic fără o delegaţie de oameni de afaceri.
 
Articol publicat initial pe blogul autorului