Tarom, victimă colaterală în războiul USL-Băsescu
0
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, aflat în conflict deschis cu preşedintele Traian Băsescu, vrea să vândă aeronava prezidenţială, motivând că astfel ar salva Taromul de la prăbuşirea financiară.
„Trebuie să se scoată la vânzare aeronava prezidenţială, pentru că aceasta provoacă pierderi la buget de şapte milioane de euro pe an“, a declarat ministrul Relu Fenechiu, la finalul unei emisiuni difuzate miercuri seară de Realitatea TV. De-a lungul acelei emisiuni, Fenechiu explicase cum a evoluat conflictul său cu preşedintele ţării. „Băsescu mi-a făcut dosar penal“, l-a acuzat ministrul pe preşedinte, precizând că nu se va da bătut. Anunţul cu potenţiala vânzare a aeronavei prezidenţiale a venit la finalul emisiunii, ca o continuare a argumentaţiei sale anti-Băsescu.
Intrând însă în „bucătăria“ Tarom, putem observa că există, într-adevăr, pierderi cauzate bugetului prin simpla existenţă a aeronavei prezidenţiale, dar acestea sunt inerente dacă vrem ca România să se menţină în clubul ţărilor care asigură şefului statului un avion de tip Air Force One.
Cum se facturează un zbor prezidenţial
„Mentenanţa aeronavei prezidenţiale – un Airbus A310 cumpărat de Tarom în 2003 – costă enorm, iar în puţinele cazuri în care Preşedinţia apelează la serviciile sale, aceasta plăteşte exclusiv serviciul de zbor şi costurile punctuale ale respectivei deplasări. În restul timpului, Tarom trebuie să acopere celelalte costuri cu întreţinerea navei, salariile şi antrenamentele piloţilor. Atunci când preşedintele urmează să zboare, aeronava intră într-un regim special, în administrarea SPP, este testată de către cei mai buni piloţi, este echipată corespunzător, şi costurile cu toate aceste operaţiuni – desigur, inclusiv zborul oficial propriu-zis – sunt suportate de către Administraţia Prezidenţială. Dar în rest, Taromul acoperă necesarul anual din banii proprii“, a declarat pentru „Adevărul“ reputatul expert în domeniul aviaţiei Sorin Stoicescu.
Ce face aeronava în timpul în care nu e utilizată de către preşedintele României? „O mai trimitem în câte un zbor de scurt sau mediu curier, dar foarte rar. Nava nu a fost construită pentru lung parcurs, este doar upgradată – forţat, aş spune. Dacă o trimiţi pe distanţe mai scurte încărcată sub 70% din capacitate zborul costă mult, dar dacă o trimiţi pe distanţe mari trebuie să faci escale, şi atunci costă şi mai mult. Sunt cheltuieli
care grevează puternic bugetul Tarom, ca dovadă că în 2005, când s-a renunţat la serviciile acestui Airbus, Taromul a ieşit pe profit. Acum, când este din nou utilizat, compania este iar pe pierdere“, a mai spus expertul.
Fenechiu, un pas înapoi
Cu toate că o eventuală vânzare a aeronavei ce ocupă poziţia de Air Force One a ţării ar avea un impact major asupra imaginii Preşedinţiei, Cotroceniul a evitat să răspundă solicitărilor noastre de a comenta intenţiile ministrului Fenechiu.
În schimb, văzând că lucrurile s-au inflamat după declaraţiile sale, ministrul Transporturilor a făcut un pas înapoi şi a devenit ceva mai prudent, precizând joi că managementul privat de la Tarom va decide ce va face cu aeronava prezidenţială. „Consiliul de Administraţie va analiza situaţia aeronavei prezidenţiale. Am propus şi eu o soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii, dar încă nu o pot spune până la decizia ce va fi luată de conducerea Tarom“, a spus ministrul Transporturilor,
într-o conferinţă de presă.
Atunci când preşedintele urmează să zboare, toate aceste operaţiuni sunt suportate de către Administraţia Prezidenţială. În rest, Taromul acoperă necesarul anual. Sorin Stoicescu expert aviaţie
„Air Force One“ în alte ţări
Cehia. Forţele Aeriene Cehe operează două aeronave Airbus A319, un Bombardier Challenger 600, două Yakolev Yak-40 şi elicoptere Mil Mi-8, folosite în principal de preşedinte şi de premier, dar şi de membrii Guvernului şi ai Parlamentului.
Serbia. Preşedintele sârb are la dispoziţie două aeronave: un Dassault Falcon 50 şi un Learjet 31A, ambele operate de Serviciul Aviatic al ţării. Reprezentanţii Guvernului folosesc o aeronavă Yakolev Yak-40 a Forţelor Aeriene.
Germania. Oficialii guvernului de la Berlin zboară cu două avioane Airbus 340-313X, care aparţineau companiei aeriene Lufthansa şi care au fost modernizate la cerere. Cele două aeronave au fost poreclite „Angie One“, cu referire la cancelarul german Angela Merkel şi cunoscutul avion prezidenţial american, Air Force One.
Franţa. În 2009, Parlamentul francez a probat un buget de 185 de milioane de euro pentru achiziţionarea şi modificarea unui Airbus A330-223, folosit exclusiv de şeful de stat.
Slovacia. Serviciul Aviatic al Guvernului operează două Tupolev Tu-154, două Yakolev Yak-40 şi mai multe elicoptere, care sunt puse în slujba preşedintelui, a premierului şi a miniştrilor.
Italia. Forţele Aeriene din Peninsulă operează trei aparate de zbor Airbus, dintre care unul, folosit de preşedinte şi de premier, are o capacitate de 30 de locuri, iar celelalte două câte 50. De asemenea, mai sunt operate două Agusta SH-3D Sea Kings, care se află în slujba preşedintelui, Guvernului şi a Papei.
Marea Britanie. Forţele Aeriene Regale au o flotă formată din elicoptere, aeronave BAE-125 şi BAE-146, care sunt puse la dispoziţia familiei regale, a premierului şi a membrilor guvernului. Datorită capacităţii reduse a acestor aeronave, oficialii britanici folosesc şi curse de linie şi charter.
Lituania. Preşedinta Dalia Gribauskaite preferă să zboare la clasa economică atunci când călătoreşte în Europa. Doar când merge pe alte continente zboară la business class. De altfel, primele ei vizite efectuate în străinătate le-a făcut zburând la clasa economică. Guvernul de la Riga a considerat că o navă prezidenţială ar fi un lux pe care ţara nu şi-l poate permite.
Spania. Transportul aerian al familiei regale, al premierului şi oficialilor Guvernului de la Madrid este asigurat de Forţele Aeriene, care operează două aeronave Airbus 310 modificate, cinci Falcon 900 şi mai multe elicoptere.
Portugalia. Preşedintele, premierul şi membrii Guvernului portughez zboară cu două Dassault Falcon 50 operate de Forţele Aeriene. Pentru cursele lungi, oficialii de la Lisabona folosesc două Airbus-uri de la TAP Portugal, companie aeriană deţinută integral de stat.
Tragedia poloneză
În Polonia, autorităţile au decis să renunţe la propria flotă, după ce aceasta a fost desfiinţată la sfârşitul anului 2011. De atunci, oficialii guvernamentali folosesc cursele companiei poloneze LOT, societate deţinută majoritar de stat, având două aeronave Embraer 175 rezervate doar pentru ei. Pe 10 aprilie 2010, aeronava prezidenţială poloneză s-a prăbuşit în Rusia, lângă baza aeriană Smolensk. La aterizare, avionul Tupolev Tu-154, la bordul căruia se aflau preşedintele Lech Kaczynsk şi soţia lui, Maria, a lovit vârfurile unor copaci din cauza vizibilităţii reduse. Accidentul s-a soldat cu
96 de morţi.
„Afacerea Transformatorul“
În „Afacerea Transformatorul“, Relu Fenechiu este trimis în judecată pentru contractele încheiate în perioada 2002-2005, prin intermediul a patru firme pe care le controlează, cu Societatea de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Moldova (SISEE). Ministrul Transporturilor este incriminat că a vândut fostei societăţi de stat echipamente electrice în stare avansată de degradare, vechi de 20-30 de ani, la preţuri astronomice, deşi contractele prevedeau achiziţionarea de aparatură nou-nouţă. * Cezar Pădurariu
Se încarcă comentariile...
