Starea de alertă vine cu noi reguli pentru insolvenţă. Ce modificări sunt propuse şi care sunt beneficiile pentru companii

Reguli speciale pentru insolvenţă pe perioada stării de alertă

Instituirea stării de alertă şi reluarea activităţii economice începând cu 15 mai aduce noi modificări legislative, de data aceasta în domeniul restructurării companiilor. Specialiştii CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România, analizează măsurile şi identifică beneficiile pe care acestea le aduc companiilor.

Ieri, Guvernului României a aprobat o serie de măsuri de modificare a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Urmează ca aceste măsuri să fie propuse spre adoptare de către Parlament, iar ulterior forma adoptată va fi publicată în Monitorul Oficial. Modificările prevăd suspendarea şi extinderea unor termene (cum ar fi pentru depunerea planurilor de reorganizare), pentru facilitarea activităţii companiilor aflate în preinsolvenţă (concordat preventiv) şi insolvenţă (observaţie şi reorganizare).

„Prin aceste modificări propuse de Guvernul României, atât de necesare şi aşteptate, ne alăturăm unor state europene precum Austria, Belgia, Spania, Franţa, Italia şi Bulgaria, care oferă cu succes o plasă de siguranţă companiilor pe care se bazează economia. Pentru companiile în insolvenţă această perioadă pe care o traversăm este în mod special anevoioasă deoarece criza COVID-19 şi efectele ei dublează dificultăţile lor pre-existente. Încurajăm autorităţile legislative implicate în modificarea legii insolvenţei să acţioneze cu deschidere şi rapiditate pentru adoptarea măsurilor propuse în timp util şi le asigurăm că experienţa noastră confirmă faptul că atât amânarea şi prelungirea, cât şi suspendarea termenelor anunţate, sunt măsuri solicitate şi necesare companiilor în insolvenţă”, subliniază Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Măsuri preinsolvenţă şi concordat preventiv

În cazul companiilor aflate în procedură de concordat preventiv, perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeşte cu 60 de zile. De altfel, şi perioada de elaborare a ofertei de concordat şi de negociere a acesteia se modifică cu câte 60 de zile. Guvernul prelungeşte cu alte două luni perioada necesară pentru satisfacerea creanţelor, acordând timp companiilor să gestioneze criza cauzată de pandemia COVID-19.

Accesarea insolvenţei

Conform modificărilor, obligaţia de depunere a cererii de insolvenţă de către debitor în maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă se suspendă pe perioada stării de alertă şi încă 30 de zile după încetarea acesteia. Companiile aflate în dificultate vor putea analiza în acest timp posibilităţile de relansare a businessului, şansele de revenire în piaţă şi perspectivele de achitare a debitelor restante. În cazul în care vor constata că starea de dificultate continuă să persiste, vor avea obligaţia formulării cererii de supunere sub protecţia legii insolvenţei.

Totodată, în cazul companiilor care şi-au întrerupt total sau parţial activitatea ca efect al deciziilor autorităţilor pe durata stării de urgenţă şi în starea de alertă, creditorii pot formula cererea de intrare în insolvenţă asupra companiilor debitoare numai după încercarea rezonabilă de încheiere a unei convenţii de plată. „Observăm că se pune accent pe gestionarea amiabilă, prin negociere, a relaţiei creditor-debitor, un pas înainte înspre realizarea ajustărilor legislative impuse prin Directiva UE privind cadrele de restructurare preventivă, care trebuie implementată comunitar până în iulie 2021. Aşteptăm şi este absolut necesar şi un al doilea val de măsuri care să vină în completare cu un pachet de susţinere economică pentru aceste companii”, a declarat Cristina Ienciu-Dragoş, Head of Legal CITR şi Country Coordinator Insol Europe - organizaţie europeană a specialiştilor în insolvenţă şi restructurare.

Valoarea prag reprezentând cuantumul minim al creanţei pentru deschiderea insolvenţei creşte de la 40.000 la 50.000 de lei pentru companiile care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al deciziilor stării de urgenţă, diminuând numărul companiilor obligate să acceseze insolvenţa în această perioadă. Unul dintre beneficiile deschiderii procedurii insolvenţei, care se aplică în continuare şi pe perioada stării de alertă, este chiar suspendarea executărilor silite împotriva companiei. Iar ulterior deschiderii procedurii, companiile vor putea să beneficieze de o perioadă de respiro în care vor putea să gândească, împreună cu administratorul judiciar, un plan de reorganizare.

Procedura de reorganizare şi redresare a businessurilor

În ceea ce priveşte companiile recent intrate în insolvenţă, acestea beneficiază de o extindere cu încă trei luni a perioadei de observaţie, termenul de depunere a planurilor de reorganizare fiind prelungit.

Pentru companiile care au depus un plan de reorganizare şi acesta nu a fost confirmat, dar cărora li s-au modificat perspectivele de redresare ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19, acestea pot depune, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un plan de reorganizare modificat, cu condiţia notificării intenţiei către creditori în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Totodată pentru companiile insolvente a căror activitate a fost întreruptă total sau parţial ca efect al deciziilor autorităţilor publice şi îşi desfăşurau activitatea conform unui plan de reorganizare, acestea pot solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile, suspendarea executării planului de reorganizare pentru o durată de două luni şi chiar extinderea perioadei de executare a planului de reorganizare, fără a depăşi însă durata de 5 ani.

Prevederile, trimise spre aprobare către Parlamentul României, se preconizează că vor intra în vigoare începând cu data instituirii stării de alertă. Măsurile precedente adoptate pentru susţinerea mediului de afaceri se aplicau doar parţial companiilor în insolvenţă, acestea funcţionând sub spectrul unor reglementări speciale, restrictive, în cadrul Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Printre măsurile care nu se aplicau companiilor în insolvenţă se regăsesc: accesul la finanţare pentru IMM-uri şi amânarea plăţii ratelor.