Sindicatele cer prelungirea derogărilor pentru grupul rus TMK – Artrom Reşiţa: Sunt în pericol 2.600 de locuri de muncă

Sindicatele cer prelungirea derogărilor pentru grupul rus TMK – Artrom Reşiţa: Sunt în pericol 2.600 de locuri de muncă

Sindicaliştii Cartel Alfa cer Guvernului să prelungească derogările privind activitatea TMK-Artrom Reşiţa, ale cărei conturi au fost blocate în urmă cu două luni şi apoi deblocate doar pentru plata salariilor, argumentând că sunt în pericol 2.600 de locuri de muncă.

„TMK-ARTROM SA Reşiţa, una dintre puţinele companii performante din industria României, care asigură locuri de muncă pentru 2600 de salariaţi şi îşi plăteşte la zi taxele către stat, este în pericol iminent de a-şi sista activitatea, cu toate consecinţele dezastruoase, economice şi sociale.   
 
Deşi se ştie de luni de zile de această problemă, despre faptul că peste mai puţin de o săptămână expiră decizia ANAF prin care sunt acordate Societăţii o serie de derogari pentru a-şi putea desfăşura activitatea, în ciuda eforturilor sustinute ale sutelor de persoane implicate in vederea impiedicarii colapsului uneia dintre cele mai mari socieţăţi din România, ne aflăm în faţa situaţiei în care compania nu mai poate reînnoi contractele de furnizare de energie şi gaze, primeşte notificare de la bănci de încetare a efectuării de tranzacţii, iar furnizorii si clientii Societatii au incetat deja să mai confirme tranzactii. 
 
Pagubele suferite ca urmare a acestei incetări a activitatii sunt imposibil de determinat in acest moment dar ele vor fi cu siguranta immense”, susţine Sindicatul într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului şi ministrului de Finanţe Adrian Câciu.
 
CNS Cartel ALFA solicită guvernului „să emită de urgenţă documentele necesare pentru a scoate Societatea de sub regimul sanctionator pentru a împiedica încetarea definitiva si ireversibila a activitatii companiei şi pierderea locurilor de muncă pentru cei 2600 de angajaţi ai intreprinderii precum şi ale sutelor de angajaţi ale căror locuri de muncă şi venituri depind orizontal de funcţionarea acestei companii”. 
 
„Vă solicităm din nou emiterea de urgenţă a unei decizii în vederea prelungirea duratei de
valabilitate a Deciziei nr. 12/2022 până la data de 31 august 2022”, se arată în scrisoarea trimisă Guvernului.
 
În sprijinul cererii lor, sindicatul a invocat următoarele:

- Societatea a fost informată de către furnizorii de gaz şi energie electrică asupra reticenţei lor de
a mai prelungi contractele de furnizare (care expiră în luna iunie) daca Societatea va intra din
nou în blocaj. Oprirea furnizării acestora va duce la oprirea definitivă a fabricilor şi aşa după
cum am informat de mai multe ori repornirea acestora va conduce la pagube imposibil de
determinat în acest moment dar cu siguranţă de valori foarte mari;
 
- Băncile au informat Societatea cu privire la faptul că vineri 10 iunie 2022 este ultima zi în care
vor face operaţiuni de plăţi şi creditare a conturilor societăţii;
 
- Furnizorii şi clienţii Societăţii au încetat deja de astăzi să mai confirme tranzacţii cu Societatea
având teama că după aceasta săptămână TMK-ARTROM va intra din nou în blocaj de plăţi ,
încasări, livrări, achiziţii şi că sub acest al doilea şoc ea va intra în colaps. 
 
 
Amintim că în luna martie, ANAF a luat decizia blocării conturilor societăţii, invocând că oligarhul Dmitry Pumpiansky, cel care a  deţinut societatea, se află pe lista celor sancţionaţi internaţional.
 
Pumpiansky a demisonat din societate, însă cu toate acestea TMK a fost supusă mai întâi unui blocaj exercitat de către băncile-mamă ale celor din România cu care societatea lucrează.
 
La începutul lunii aprilie, reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi ai sindicatului TMK Artrom din Reşiţa şi Slatina s-au întâlnit la Palatul Victoria pentru a discuta impactul sancţiunilor dispuse la nivel european asupra activităţii combinatelor la care lucrează angajaţii din cele două oraşe.
 
Reprezentanţii sindicatelor au solicitat  derogări pentru efectuarea de exporturi către SUA şi Canada precum şi livrări pe piaţa internă.
 
Potrivit sindicaliştilor, societatea care are contracte cu peste 600 de beneficiari din UE, SUA şi Canada, fiind una dintre firmele competitive pe piaţă şi care contribuie la bugetul de stat, nu a vândut marfă produsă în România către firmele înrudite, nu a plătit dividende în Rusia, ba chiar a investit în jur de 250 de milioane de euro în cele două fabrici din România, două treimi din finanţare venind din Rusia.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările