Sectorul energetic, cel mai profitabil, dar şi cel mai subvenţionat. Stimulentele încep să se întoarcă acum împotriva companiilor

Ajutoarele masive date de stat companiilor din sectorul energetic au generat creşteri însemnate ale afacerilor, însă acum acest sprijin a început să se întoarcă împotriva lor.

Sectorul energetic din România, cel mai profitabil din economie, este invadat de ajutoare şi subvenţii, deşi companiile care activează în domeniu sunt unele dintre cele mai mari societăţi autohtone.

De la marile investiţii pe care statul le gândeşte pentru perioada următoare şi până la domeniile minier, petrolier sau al energiei regenerabile, statul sau consumatorii au sprijinit constant sectorul energetic. Problema este că nivelul subvenţiilor în domeniul energetic este atât de mare, încât acestea au început să afecteze toate companiile din sector. 

Redevenţe mici la petrol şi gaze

Vânzările de gaze naturale şi electricitate ale Petrom au scăzut cu 22,7% în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 8,68 TWh. Petrom deţine o centrală pe gaze naturale la Brazi, de 860 MW, însă producţia acesteia a fost afectată de scăderea preţurilor de pe bursa de specialitate OPCOM. Concomitent, vânzările de gaze ale companiei sunt afectate de reducerea masivă a consumului din România. 

Companiile care extrag petrol şi gaze în România au parte de beneficii şi stimulente prin redevenţele mai mici faţă de media europeană. Aceastea se află acum la un nivel între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei, iar în acest an expiră prevederile care au blocat majorarea nivelului. Acestea au fost înscrise în lege la privatizarea Petrom din 2004 şi opreau statul să le crească timp de zece ani. Nivelul scăzut a fost favorabil companiilor care extrag deja hidrocarburi în ţara noastră, precum Petrom, Romgaz şi Amromco, dar şi a celor care au proiecte de explorare în curs şi doresc să exploateze zăcăminte în viitor, precum Exxon, Chevron şi Lukoil.

De altfel, acesta a fost şi subiect permanent de scandaluri în ultimii ani. Petrom a înregistrat anul trecut un profit de peste un miliard de euro, iar Romgaz a raportat la jumătatea anului o creştere cu 40% a profitului, până la 871 de milioane de lei.

Zece miliarde de euro pentru energie regenerabilă

România a fost extrem de „darnică“ în domeniul regenerabil, schema de sprijin totalizând 10 miliarde de euro până în 2021. La finele anului trecut, România avea 4.350 MW instalaţi în domeniul energiei regenerabile, în 395 de parcuri fotovoltaice, 77 de microhidrocentrale, 73 de parcuri eoliene şi 14 centrale pe biomasă. Guvernul a amânat anul trecut acordarea unei părţi din certificatele verzi până în 2017, iar de la începutul acestui an a redus subvenţiile acordate pentru nou-intraţi. Principalii investitori din domeniul regenerabil în ţara noastră sunt grupurile energetice CEZ, Enel şi Energias do Portugal.

Printr-o schemă asemănătoare este sprijinită şi cogenerarea de înaltă eficienţă. Aceasta a fost introdusă la 1 aprilie 2011. Banii astfel obţinuţi sunt primiţi drept bonus de către producătorii de energie în cogenerare – adică cei care produc energie electrică şi termică simultan - care au o eficienţă de peste 70% a instalaţiilor. Taxa de cogenerare a scăzut de la 1 ianuarie cu 20%.

Subvenţii pentru cărbune şi uraniu

Sectorul minier este, la rândul său, subvenţionat parţial. Huila extrasă din Valea Jiului a fost constant sprijinită de la buget cu sume de bani până în 2011. Ulterior, statul a obţinut acordul Comisiei Europene pentru a continua acordarea de subvenţii pentru trei mine din Valea Jiului, care se vor închide în 2018. Cele patru mine viabile au fost unite cu termocentralele Deva şi Paroşeni, în Complexul Energetic Hunedoara. De asemenea, şi Compania Naţională a Uraniului a primit subvenţii. 

„Contracte pentru diferenţă“

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă necesită, la rândul său, un sprijin financiar consistent, având în vedere valoarea de 6,5 miliarde de euro a proiectului.

Principala cauză pentru care acest proiect are nevoie de stimulente este, paradoxal, afluxul de subvenţii din domeniul energiei regenerabile, care au dus la o inflaţie de proiecte în domeniile eolian şi fotovoltaic. Corelat cu faptul că România are deja supracapacitate în domeniul energiei electrice, acest lucru face ca marile proiecte să nu mai fie sustenabile în condiţii normale de piaţă.

Problema este că, la actualele niveluri ale preţului energiei pe OPCOM, în jur de 160 de lei/MWh, proiectul nu este fezabil din punct de vedere economic. Ca să fie rentabil şi să obţină finanţare de la bănci, este nevoie ca operatorul să aibă un profit minim. Iar pentru ca acest minim să existe, statul doreşte să folosească un mecanism inventat în Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenţă“. Mai exact, investitorul vinde energia pe OPCOM şi va primi de la bugetul statului diferenţa între preţul din tranzacţie şi cel necesar rentabilităţii. Pe lângă contractele pentru diferenţă, mai sunt analizate şi alte posibile forme de sprijin, cum ar fi posibilitatea emiterii unor garanţii de stat. Investitorul selectat este China General Nuclear Power Group.

Scutiri pentru hidrocentrala de la Tarniţa

Compania care va administra viitoarea hidrocentrală Tarniţa-Lăpuşeşti nu va plăti taxa de cogenerare, achiziţia de certificate verzi şi va fi exceptată de la plata apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, taxă percepută de Apele Române. De asemenea, scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul forestier naţional, va fi exceptată de la plata taxelor. 

Obligaţiunile Rompetrol

O altă formă indirectă de suport public a fost transformarea datoriilor de 603 milioane de dolari ale rafinăriei Petromidia în obligaţiuni, în anul 2003, şi convertirea lor în acţiuni în anul 2010. Rompetrol a plătit doar 70 de milioane de dolari, iar de restul sumei statul român a primit 44% din titlurile Rompetrol Rafinare. Operaţiunea este perfect legală, doar că statul nu-şi va recupera suma întreagă.

Anul trecut, grupul KazMunaiGaz, care deţine Rompetrol, a ajuns la un acord cu statul pentru vânzarea unui pachet de 26% din acţiuni pentru 200 de milioane de dolari şi realizarea unui fond de investiţii în energie. Licitaţia pentru pachetul de 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare trebuia să aibă loc în această toamnă, dar statul român nu a demarat încă procedura.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/redevente-1" target="_blank">View the story "redevente" on Storify</a>]