Cum a „spart“ Salrom 17 milioane de lei pe salarii, achiziţii la suprapreţ, servicii de pază şi strategii de marketing care nu au fost implementate niciodată

Cum a „spart“ Salrom 17 milioane de lei pe salarii, achiziţii la suprapreţ, servicii de pază şi strategii de marketing care nu au fost implementate niciodată

Compania Naţională a Sării a făcut plăţi necuvenite pentru serviciile de pază din saline  FOTO Adevărul

Bani acordaţi fără justificare, achiziţii făcute la suprapreţ, cheltuieli inutile cu strategii de marketing, proiectare de standuri sau contracte suspecte de pază. Dacă vi se pare cunoscută această enumerare, da, aveţi dreptate: este vorba despre o companie de stat. În acest caz, este vorba de Salrom.

Curtea de Conturi a descoperit prejudicii de peste 17 milioane de lei în finanţele companiei, însă conducerea acesteia a atacat în instanţă cele mai multe părţi din constatările inspectorilor, susţinând că a rezolvat, între timp, o altă parte din problemele semnalate. Informaţiile sunt prezentate în raportul pe 2012, făcut public în acest an. 
 
Cele mai mari sume, respectiv 4,55 milioane de lei sunt trecute drept „adaosuri la salarii acordate în alte condiţii decât cele stabilite prin contractele colective de muncă“, în vreme ce o altă sumă, de 2,28 milioane de lei, reprezintă majorări salariale peste nivelul inflaţiei, contrar prevederilor din legea bugetului. 
 
Aurel Bucur, directorul general al companiei, contestă aprecierile Curţii de Conturi. „În bugetul din fiecare an există trecută o anvelopă salarială, pe care noi n-am depăşit-o cu niciun bănuţ. Am depăşit, însă, veniturile. Contractul colectiv este legea părţilor. Dânşii au o altă interpretare asupra acestuia şi spun că s-ar fi putut realiza economii. Problema e explozivă pentru că angajaţii au luat banii. Acum, tehnic, ar trebui să mă îndrept cu 1.850 de procese împotriva salariaţilor, ca să recuperez sumele. Am contestat în instanţă“, a declarat Bucur, pentru „Adevărul“.
 
Demolare, carburanţi şi mobilier
 
Curtea de Conturi a mai descoperit nereguli legate de un contract de 2,52 milioane de lei pentru asigurarea forţei de muncă necesare desfăşurării activităţii turistice la Salina Praid, care au fost „acceptate la plată fără a avea la bază documente care să certifice prestarea lor“. Un alt contract cu cântec îl constituie achiziţia de combustibil lichid uşor, în valoare de 2,35 milioane de lei, în vreme ce 1,78 de milioane s-au scurs pe cheltuieli de demolare plătite fără să se ştie cantităţile de moloz sau tariful practicat. Închirierea de bunuri la preţuri supraevaluate este şi ea arătată cu degetul (1,59 milioane de lei), în vreme ce 952.000 de lei au ajuns pe achiziţia de autoturisme, mobilier şi birotică, deşi din 2010 companiilor de stat li s-au interzis astfel de achiziţii. 
 
Între pază şi marketing
 
Serviciile de pază au dat şi ele bătăi de cap societăţii Salrom, Curtea de Conturi descoperind o plată nejustificată de 279.000 de lei pentru decontarea a 12.829 de ore, în vreme ce, în altă parte, 989.000 de lei au fost plătiţi degeaba pe decontarea a 36.375 de ore. Studiile pentru strategii de marketing au înghiţit şi ele 219.000 de lei, deşi nu au fost puse niciodată în practică. 
 
În fine, un angajat şi-a reparat maşina pe banii Salrom de 55.000 de lei, în vreme ce cu 40.000 de lei s-au amenajat o serie de standuri expoziţionale, doar că achiziţia serviciilor s-a făcut după ce a avut loc expoziţia. „Mare parte din acestea s-au rezolvat deja, s-au recuperat banii pe reparaţia autoturismului, s-a oprit derularea contractului de leasing şi s-a chemat la mediere una dintre firmele cu paza“, spune Aurel Bucur. El a fost numit la conducere în februarie 2013. 
 
„Pretenţii absurde“
 
Directorul spune, însă, că în multe alte cazuri, cei de la Curtea de Conturi „au rămas cramponaţi în ideile lor“. Una dintre acestea o constituie vânzarea sub costuri a sării în anumite perioade de timp, unde 4 milioane de lei nu s-ar fi realizat ca venituri. Managerul precizează că este vorba de sezonalitate, vara extrăgându-se sare şi depozitându-se pentru a fi vândută iarna, când e comercializată şi folosită la deszăpeziri. "Nu s-ar putea face acele profituri dacă s-ar vinde sub costuri. E vorba de faptul că vara se vinde mai puţină sare, dar extracţia merge în ritm normal, pentr că depozitez ca să vând iarna, când toată lumea vrea. Numai că pe cifre apare că am vândut mai puţin cu costuri mari, iar cei de la Curtea de Conturi se uită doar la cifre", a completat Aurel Bucur.
 
De asemenea, un ordin al Ministerului Economiei ar fi obligat compania să păstreze 6% din venituri într-un fond de dezvoltare, de unde compania să-şi cumpere echipapent. „Acest ordin nu e publicat în Monitorul Oficial şi nu are norme de aplicare. Am făcut contestare în anulare. Dacă s-ar fi făcut acest fond, s-ar fi redus dividendele şi rămânea cash-flow în companie“, a mai spus directorul companiei. 
 
Salrom este deţinută de stat, cu 51%, în timp ce 49% din acţiuni aparţin Fondului Proprietatea.
 
Mai puteţi citi:
 
Camera de Conturi a judeţului Hunedoara a constatat neregului în administrarea bugetelor mai multor localităţi din judeţul Hunedoara, potrivit unui raport al instituţiei. Valoarea sumelor pierdute de administraţiile locale ajunge la aproape 50 de milioane de lei.
 
Specialiştii Curţii de Conturi care au realizat auditul financiar pe 2012 la MAI şi la structurile subordonate au descoperit zeci de nereguli, printre care plăţi ilegale ori sume mari de bani datorate ministerului, rămase nerecuperate, se arată în raportul Curţii de Conturi.
 
În Raportul public pe 2012 al Curţii de Conturi a României, dat publicităţii zilele acestea, apar, la paginile 64 - 64, nereguli constatate, cu ocazia unui audit financiar, la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Sălaj. Oficialii IPJ spun, însă, că nu poate fi vorba despre aşa ceva, întrucât instituţia nu a fost verificată de câţiva ani buni.
 
Raportul Curţii de Conturi privind cheltuirea banului public în 2012, publicat pe 4 februarie, arată cum Primăria Capitalei, în fruntea căreia se află pentru cel de-al doilea mandat, Sorin Oprescu, a plătit peste 15 milioane de lei fără să fie nevoie.
 
Potrivit ultimului raport al Curţii de Conturi, în anul 2012, angajaţii Primăriei Târlişua au primit prime ilegale de Crăciun în valoare de 10.000 de lei. De asemenea, ultimul raport al Curţii de Conturi scoate în evidenţă proasta pregătire a funcţionarilor de la primăriile din mediul rural.
 
Raportul anual al Curţii de Conturi arată că instituţia condusă de baronul Marian Oprişan a creat un prejudiciu bugetului judeţului de peste 700.000 de lei, iar abaterile financiar contabile se ridică la valoarea de 3,2 milioane de lei.
 
Un audit al Curţii de Conturi despre conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere, de la Revoluţie şi până în prezent, arată dimensiunile dezastrului: milioane de hectare de pădure au fost rase de pe suprafaţa pământului în urma unor retrocedări abuzive şi prin complicitatea sau nepăsarea autorităţilor.
 
Compania de Autostrăzi a dat pe ochi frumoşi contractele pentru construirea Autostrăzii Cernavodă-Medgidia-Constanţa, alegând ofertele cele mai scumpe. Neregulile sunt consemnate în ultimul raport public al Curţii de Conturi.
 
CFR Marfă, CFR SA şi CFR Călători au cumpărat ilegal autoturisme de lux, pe care le-au cedat ulterior Ministerului Transporturilor prin contracte de comodat. Mai mult, companiile s-au angajat să suporte şi costurile de întreţinere ale maşinilor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările