Romgaz vrea combinat de îngrăşăminte

Compania de stat Romgaz este interesată de realizarea unui combinat de îngrăşăminte pentru utilizarea gazelor naturale ce urmează să fie extrase din Marea Neagră.

Producătorul naţional de gaze naturale Romgaz analizează posibilitatea realizării unui combinat de îngrăşăminte chimice, în perspectiva intrării în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Un combinat de îngrăşăminte ar da posibilitatea Romgaz să exporte produse cu valoare adăugată mai mare, în locul materiei prime, şi ar integra vertical compania. 

Romgaz ar ajunge, astfel, ca gigantul german BASF, cea mai mare companie chimică din întreaga lume, care deţine Wintershall, companie care exploatează şi comercializează gaze naturale.

Romgaz are opţiunea de a achiziţiona 10% din perimetrele Midia şi Pelican, aflate în Marea Neagră şi explorate în comun de către ExxonMobil şi Petrom. Aceste perimetre sunt diferite de perimetrul de mare adâncime Neptun, unde Petrom şi Exxon au anunţat în 2012 o potenţială descoperire a unui zăcământ estimat să aibă între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi. Petrom şi Exxon deţin câte 42,5% din acestea, iar Gas Plus are 15%, Romgaz putând exercita opţiunea de 10% în cazul în care s-ar face descoperiri comerciale în zonă.

De asemenea, Romgaz deţine 10% din alte două perimetre aflate în Marea Neagră, numite Trident şi Rapsodia, unde grupul rus Lukoil deţine 72%, iar Vanco International are 18%. 

Romgaz are rezerve certe de gaze de 62 miliarde metri cubi, care echivalează cu producţia actuală pe aproape 11 ani şi rezerve nete probabile de 13,2 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit unui comunicat mai vechi al producătorului de stat.

Contactat de către „Adevărul“, Virgil Metea – directorul general al Romgaz – nu a comentat informaţiile.

Fără coş de importuri

Romgaz şi Petrom beneficiază de condiţiile unui act normativ din anul 2012, care stipulează că producătorii de gaze pot consuma gazele naturale extrase din propriile zăcăminte fără a fi obligaţi să facă un coş cu importurile, mult mai scumpe. 

De altfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are de gând să elimine de la 1 ianuarie 2014 coşul de importuri pentru industrie, datorită terminării calendarului de liberalizare la firme. 

Astfel, Romgaz şi Petrom au putut utiliza gaze proprii în termocentralele de la Iernut, respectiv Brazi, însă, din cauza afluxului de energie regenerabilă şi a unui an hidrologic bun, preţurile electricităţii au scăzut cu 30% pe bursa de specialitate OPCOM în ultimii doi ani, astfel că producţia celor două centrale se află sub presiune, din cauza preţurilor mici.

Scade consumul intern de gaze

În aceste condiţii, un combinat de îngrăşăminte ar diversifica şi mai mult producţia Romgaz, mai ales că şi consumul de gaze naturale a scăzut foarte mult în România în ultimii ani.

România consumă anual 12,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, din care 11 miliarde sunt produse în cote aproape egale de către Romgaz şi Petrom, iar restul sunt importate din Rusia, prin câţiva intermediari agreaţi de Gazprom. 

Dacă în anii trecuţi importul de gaze naturale era peste 25% din consumul intern, în acest an este estimat la doar 9-10%. Scăderea consumului de gaze a survenit atât din cauza închiderii unor mari consumatori, cât şi după eficientizarea unei părţi a industriei.

Scandalul InterAgro

Planurile Romgaz  vin în contextul în care compania de stat a fost implicată, în anii trecuţi, într-un mare scandal cu grupul InterAgro, controlat de către omul de afaceri Ioan Niculae. Mai exact, combinatele InterAgro au beneficiat de o serie de facilităţi şi au primit gaze naturale la preţuri mici. Contractele fac obiectul unui dosar anchetat de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în care sunt implicaţi şi Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, foşti miniştri ai Economiei. Prejudiciul este estimat la 130 de milioane de dolari.

Romgaz s-a listat în toamna anului trecut pe bursele din Londra şi Bucureşti, statul obţinând 380 de milioane de euro din vânzarea pe piaţa de capital a 15% din acţiunile deţinute la Romgaz. Statul român controlează, prin Departamentul pentru Energie, 70% din titlurile companiei, Fondul Proprietatea mai are 10%, iar 20% din acţiuni sunt tranzacţionate pe bursă. Romgaz a înregistrat anul trecut un profit net de 1,12 miliarde de lei, la vânzări de 3,83 miliarde de lei. În vară, Romgaz a raportat o creştere cu 40% a profitului net, până la 871 de milioane de lei, datorită liberalizării preţurilor la gaze.

Renegocierea redevenţelor, marele hop

Până la construirea combinatului chimic, Romgaz trebuie să mai treacă un hop, respectiv renegocierea redevenţelor cu Guvernul, după ce la finele acestui an expiră nivelul actual. Redevenţele se ridică între 3,5% şi 13% din valoarea producţiei de gaze naturale, în funcţie de dimensiunea zăcămintelor. 

Aceste niveluri au fost incluse în 2004 în legea de privatizare a Petrom, care prevedea că nu pot fi modificate timp de 10 ani. Noua lege trebuie pusă la punct de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Ministerul Finanţelor. Proiectul nu este public, dar premierul Victor Ponta anunţa în vară că „ideea este să iei puţin din mult, nu mult din puţin“. Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, afirma lunile trecute că vor exista niveluri diferite între redevenţele pentru zăcămintele aflate pe uscat, dar şi între cele din perimetrele marine şi cele marine de mare adâncime. 

Per total, însă, statul trebuie să colecteze mai mult la buget, media veniturilor din redevenţe petroliere fiind de 7% din producţie în România, în timp ce la nivel european este de 15%.

Mai puteţi citi: