Romgaz are ambiţii regionale
0
Romgaz va exploata concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră împreună cu o serie de noi parteneri şi va intra inclusiv pe proiecte de extracţie a gazelor de şist, orice companie străină care extrage resurse româneşti urmând a avea obligaţia de a avea ca partener o companie din ţara noastră, a declarat, la Adevărul Live, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
„Acolo unde există o exploatare a resurselor româneşti trebuie să fie şi o companie românească. De când am venit la minister am promovat această politică. Romgaz a intrat în câteva perimetre şi va intra şi în altele“, a spus ministrul.
„O companie ca Romgaz poate să acceadă la credite pe orice piaţă, nu întâmplător am dus această companie să o listăm la Londra, tocmai pentru a o internaţionaliza şi pentru a-i da posibilitatea să fie în jocul internaţional al producătorilor mari de gaze naturale“, a explicat oficialul.
Petrom şi Exxon explorează perimetrul Neptun din Marea Neagră, iar anul trecut au anunţat o potenţială descoperire a unui zăcământ de 48-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Romgaz a preluat opţiunea de cumpărare a 10% dintr-un alt perimetru deţinut de Petrom şi Exxon. Acesta este Midia, şi a fost deţinut anterior de către Sterling Resources. În momentul exercitării opţiunii, Romgaz va trebui să plătească iniţial 9 milioane de dolari şi, ulterior primei producţii comerciale, să efectueze o plată de 3 milioane de dolari, plus 10% din costurile de explorare, potrivit prospectului de listare a Romgaz. La acestea se vor adăuga alte 10 milioane de dolari începând cu 2016, drept costuri de dezvoltare a zăcământului.
De asemenea, Romgaz mai deţine un drept de participare de 10% şi din alte două perimetre din zona Mării Negre, dezvoltate de către Lukoil (72%) şi Vanco (18%).
„Cu Gazprom mergem la impuse“
„Nu contează dacă resursele naturale sunt exploatate de companii româneşti sau străine, pentru că aceştia nu pleacă cu gazul în geamantan. Statul profită prin două elemente: redevenţe şi impozit pe profit şi pe salarii“, a spus Niţă.
Întrebat dacă Romgaz este capabilă să extragă gaze de şist, Niţă a replicat „cu siguranţă da“. În privinţa îngrijorărilor faţă de mediu, el a dat ca exemplu statul american Pennsylvania, unde există 8.000 de sonde, din care doar la 24 au fost probleme.
SUA au ajuns din importator un exportator de gaze, iar preţul a coborât foarte mult ca urmare a extracţiei gazelor de şist. În acest moment, SUA exportă cu 113 dolari dolari mia de metri cubi, în vreme ce Gazprom vinde României la 430 de dolari pe aceeaşi cantitate, preţ care afectează îndeobşte consumatorii industriali.
„Gazprom are o poziţie dominantă pe piaţă, de monopol. Este greu să negociezi cu Gazprom un alt preţ atât timp cât nu ai o sursă alternativă. În momentul când ai o altă sursă, sigur că Gazpromul va trebui să vină la masă să negocieze, nu numai cu România, cu toată Europa. Deocamdată, cu Gazprom mergem la impuse“, a mai spus Niţă.
Gazoduct cu Serbia
Odată cu apariţia gazelor din surse alternative, Transgaz va trebui să modernizeze reţelele de transport astfel încât resursele să poată fi exportate. „Dacă nu se consumă pe plan intern tot gazul ce va fi extras, nicio problemă, îl exportăm, se face profit“, a mai completat oficialul.
Lucrările la gazoductul cu Republica Moldova sunt în grafic, iar pentru Giurgiu-Ruse deja s-a făcut subtraversarea Dunării şi până la finele anului ar trebui finalizate lucrările. Pentru conducta Arad-Szeged se lucrează în acest moment la realizarea fluxului reversibil, astfel încât gazele să fie şi exportate prin aceasta, nu doar importate. De asemenea, va fi realizat şi un gazoduct cu Serbia.
Fond de investiţii listat la bursă
În privinţa redevenţelor, oficialul a precizat că se analizează diverse scenarii, dar a dat ca sigură modificarea nivelului acestora până la jumătatea anului viitor. Banii colectaţi se vor duce la buget, nu într-un fond special de investiţii, pe model norvegian. Niţă are însă în plan crearea unui fond de investiţii în energie, acesta urmând să conţină pachetele minoritare ale companiile pe care statul le-a privatizat.
România a privatizat cinci distribuţii de electricitate, dintre care trei au fost achiziţionate de către Enel (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud) şi câte una de către E.ON (Moldova) şi CEZ (Oltenia). Statul şi-a vândut acţiunile la CEZ în anul 2009. De asemenea, România a vândut distribuţiile de gaze naturale către GdF SUEZ (Distrigaz Sud) şi E.ON (Distrigaz Nord), dar şi Petrom, către austriecii de la OMV. Niţă doreşte ca acest fond să realizeze investiţii în energie şi să fie listat ulterior la bursă.
Hidroelectrica şi Electrica, listate şi la Londra
În privinţa calendarului de listări, ministrul Niţă a mai precizat că Hidroelectrica şi Electrica vor fi listate şi ele la Londra, exact ca Romgaz. Aceasta din urmă va fi, în fapt, ultima listare la care banii se vor duce la bugetul statului, în toate cele programate pentru anul viitor urmând ca banii rămână în companie. Electrica va lista 51% din capitalul social, în vreme ce Hidroelectrica va veni în ringul bursier cu 15%.
Complexul Energetic Oltenia va scoate, la rândul său, tot 15%, în vreme ce Complexul Hunedoara va fi privatizat cu un investitor.
Ministrul a mai spus că are două propuneri pentru Guvern în privinţa reorganizării sectorului energetic, mizând pe modelul britanic, unde există un mix de resurse.
Mihăilă a fost ales dintre sute de CV-uri
Ioan Mihăilă, care a fost consilier personal al ministrului Constantin Niţă şi membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica până la declanşarea scandalului legat de contractul cu Energon, a fost ales din mai multe sute de CV-uri primite la minister, a mai declarat Niţă. „Nu am discutat cu Ioan Mihăilă despre contractul cu Energon. Nu îl cunoşteam dinainte. La începutul anului, până am ajuns eu ministru, zeci de CV-uri am primit, sute, şi am ales mai mulţi consilieri, am ales consilier pe hidro, pe nuclear, pe mine. L-am ales pentru că avea experienţă în sectorul hidro“, a afirmat el.
Niţă a mai spus că nu ştia de implicarea lui Mihăilă în contractul cu Energon şi că numirea acestuia în Consiliul de Supraveghere era pe termen limitat, până la alegerea managementului pe criterii profesioniste.
Mihăilă a fost arestat săptămâna trecută, fiind pus sub acuzare de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru dare de mită, în vreme ce Eugen Brădean, director de furnizare în cadrul Hidroelectrica, a fost acuzat de complicitate la luare de mită şi la dare de mită. Cei doi făceau lobby pentru semnarea de către Hidroelectrica a unui contract de 7 TWh cu Energon, înţelegere din care compania de stat urma să fie prejudiciată.
Se încarcă comentariile...
