Răzvan Vâlceanu: fost manager de top în IT, în prezent designer de cămăşi pentru corporatişti

Răzvan Vâlceanu a părăsit lumea corporatiştilor pentru a le deveni furnizor: creează cămăşi made to measure, de business, şi se bate cu nume vechi din industrie, ducând luxul într-o zonă accesibilă.

Până în urmă cu trei ani, numele lui Răzvan Vâlceanu era mai degrabă asociat cu soluţii antivirus decât cu industria modei, fiind general manager al companiei BitDefender. După opt ani, a renunţat la poziţia sa în favoarea firmei Assa Abloy, sucursala din România, pe care a părăsit-o după numai un an pentru a porni o afacere pe cont propriu. Şi nu orice fel de business, ci unul de nişă, croitoria de lux, made to measure. Astfel, din 2013, Răzvan Vâlceanu creează şi vinde cămăşi.

A început cu o investiţie de 40.000 de euro şi nu s-a oprit aici fiind dispus să crească încet şi sigur, rămânând fidel segmentului de piaţă ales. Se adresează celor ca el: antreprenori sau angajaţi în corporaţii, persoane cu venituri peste medie care înţeleg cât de importantă este imaginea într-o relaţie de business. De fapt, aşa i-a încolţit în minte ideea dezvoltării brandului care îi poartă numele, din dorinţa de a arăta perfect, la orice întâlnire. Şi i-a reuşit pentru că, în orice context îl vei întâlni pe Răzvan Vâlceanu, vei remarca ţinuta sa impecabilă şi faptul că el însuşi este fidel brandului. Mai multe despre brand, provocările acestei nou afaceri, dar şi reţeta sa de business, într-un interviu acordat Adevărul:

Adevărul: Cum ai făcut tranziţia de la managementul în securitate (IT şi nu numai) la un domeniu atât de diferit?
Răzvan Vâlceanu: Cred că nu există domenii radical diferite, ci oameni care din motive variate devin inflexibili şi rigizi. Dacă eşti bun la ceva şi ai un know-how asupra fundaţiei, poţi să îl aplici apoi la orice alt domeniu. Este aceaşi alchimie, poate apar ingrediente diferite, însă toate trec prin aceleaşi procese. 

Ce diferenţe sunt între munca în corporaţie şi cea de antreprenor?
Experienţa mea se extinde de la un parcurs complet al unei corporaţii, ca şi angajat, şi până la cea a unui antreprenor de tip start-up. Deşi toate companiile de tip corporaţie au fost şi multe sunt conduse în continuare de antreprenorii care le-au lansat, răspunsul meu acoperă doar punctul de vedere al unui antreprenor care conduce o companie aflată încă la început. 

Astfel, în timp ce într-o corporaţie există departamente cu funcţii specifice pentru aproape orice operaţiune, în cadrul unei companii de tip antreprenorial cu greu se reuşeşte acelaşi tip de perfecţionare şi aprofundare doar a anumitor talente şi competenţe. Un antreprenor trebuie să fie pregătit oricând să preia şi să finalizeze cele mai variate taskuri, precum şi să rezolve cât mai eficient şi rapid o gamă largă de probleme care apar.

Diferenţe semnificative sunt şi în modul în care se împart riscurile şi recompensele. În timp ce într-o corporaţie riscul este mereu mai mic şi de asemenea şi răsplata, în cazul antreprenorului acesta trebuie să îşi asume deciziile riscante în totalitatea lor, urmând să culeagă şi răsplata. Sau să suporte costurile unor eşecuri.

Există diferenţe între planul iniţial al businessului tău şi momentul actual?  
Categoric, odată intrat în orice piaţă, contactul cu clienţii va dicta dezvoltarea ta ca şi business. Astfel, segmentele pe care nu le acopereai, devin deodată ceva pe care îl faci şi anumite priorităţi se schimbă, în funcţie de feedbackul primit de la clienţii sau prospecţii tăi. Noi urmează să facem rebranding de identitatate vizuală, să lansem un shopul online de cămăşi care de fapt este o platformă complexă şi un pilon de lansare internaţională, iar astăzi targetul principal este constituit din femei, deşi iniţial ne adresam preponderent bărbaţilor. De asemenea, produsele au evoluat şi vor evolua în colecţii preponderent creative, iar iniţial produceam doar cămăşi clasice şi smart casual, care aveau diferenţiatori principali potrivirea pe măsurile corpului şi materiale de bună calitate, iar designul se rezuma la câteva opţiuni privind culorile şi formele gulerelor sau ale manşetelor.

Trecând la partea de creaţie. Cum iau naştere modelele atipice pe care le comercializezi sub brandul Răzvan Vâlceanu? Nu putem spune că sunt cămasi de business pe care le întâlneşti în orice magazin. 

Odată dezvoltate şi asimilate tehnicile de producţie şi stabilite tiparele şi furnizorii, intervine partea de dezvoltare a acestora. Orice colecţie se naşte dintr-o idee şi oferă posibilitatea creatorului ei pe de o parte să îşi exprime personalitatea şi pe altă parte să devină un catalizator al inspiraţiei altora, atunci când aceştia îi urmează preferinţele vestimentare. 

Paşii ulteriori descoperirii ideii sunt cercetarea, urmează să vezi dacă a mai fost făcut ce vrei tu, cum, când, de cine, validezi apoi dacă rămâne în picioare totul, cum era iniţial ori ajustat, iar abia apoi mergi mai departe în producţia tiparelor şi prototipurilor. Astăzi totul este mult accelerat şi apar sute de colecţii zilnic, pe toată planeta, practic dacă nu ai o coerenţă şi o perseverenţă în creaţia ta, este aproape imposibil să fii remarcat, descoperit şi înţeles.

Pentru mine, hainele sunt foarte importante pentru că sunt strâns legate de corpul fizic, cel care ne reprezintă cel mai vizibil în relaţia cu ceilalţi, mai ales la începutul relaţiilor sau în momentele cele mai neînsemnate ale unei plimbări pe stradă. Le amintesc des clienţilor mei de felul plăcut în care sunt trataţi de necunoscuţi în zilele în care se îmbrăcă cu grijă, faţă de celelalte zile, în care sunt neglijenţi şi parcă zâmbetul celorlalţi nu este la fel de admirativ şi dezinteresat. Le indic să remarce mai ales necunoscuţii, pentru că persoanele familiare nouă ne etichetează uneori prea mult şi nu mai pot fi luaţi de etalon în acest exerciţiu strict obiectiv, pe care îl propun oricui.

După trei ani de business, care este portretul clientului tău? Ai mai mulţi clienţi bărbaţi sau mai multe cliente?

Avem mai multe cliente, ele cumpără modele din mai multe colecţii şi experimentează mai mult. Pe de altă parte, bărbaţii care ne sunt clienţi în general sunt fideli unui stil particular şi merg cu noi până la completarea întregii lor garderobe. Aşadar, diferenţa principală este că în timp ce femeile poartă şi cămăşi, pe lângă rochii, bluze ori alte obiecte vestimentare, bărbaţii care îşi fixează cu noi măsurile devin clienţi fideli pentru că le este mult uşor să revină şi să comande doar alte culori şi ţesături.  

Trei lucruri care te surprind la viaţa de antreprenor, faţă de cea de manager în corporaţie? 
Nu îmi plac surprizele pentru că în general cel surprins este cel neatent (râde)! Suplimentar răspunsurilor de mai înainte, completez cu faptul că un antreprenor trebuie să vrea să schimbe în societate ceva care în perioada lui nu funcţionează cum trebuie sau pe care ştie şi crede că poate să îl transforme. Pentru asta trebuie să inoveze şi trebuie să vrea şi să poată să îşi asume rolul acesta, de inovator. Şi în companii există inovaţie continuă şi există permanent schimbări şi ajustări, însă mereu când am fost în poziţia de a iniţia proiecte inovatoare semnificative, ajungeam într-un punct în care trebuia să fiu însoţit de antreprenorul companiei, de proprietarul acesteia. Când inovezi, când creezi ceva ce nu a mai existat în acel mediu, mai ales dacă inovarea respectivă necesită şi o investiţie mare, financiară sau de încredere, din partea unor clienţi sau parteneri, poţi să fii oricât de CEO sau de general manager, cei cărora le ceri să aibă încredere în planul tău nou vor vrea să “bată palma” mereu cu proprietarul acelei companii. Un manager angajat este doar un manager angajat şi nu oferă stabilitatea şi încrederea pe care le transmite un proprietar de afacere.

Cât contează prezenţa online şi cât cea offline într-un business în domeniul modei româneşti? Ce te-a determinat să deschizi un showroom?
Dacă ai colecţii cu produse mature, bază de clienţi mare şi dacă aceştia sunt fideli, prezenţa ta online este indispensabilă, este o greşeală majoră să nu serveşti acest canal de vânzare. Dacă însă produsele tale necesită un contact personal, servicii de consultanţă valoroase pentru clienţi, sau dacă aceştia vor să testeze şi să verifice calitatea înainte de a cumpăra de la ţine, este indicat să fii disponibil acestora fizic, cu facilităţi care să îi facă să nu regrete niciodată timpul alocat unor asemenea întâlniri. Noi am deschis un boutique în interiorul unei galerii de artă, unde în afara şedinţelor de consiliere, de luare a măsurilor şi de selecţie a ţesăturilor, se pot vedea şi expoziţii curatoriate, în care cămăşile sunt scoase din contextul cotidian şi se prezintă sub diverse forme de artă. Pentru noi a sosit momentul să le avem pe ambele, cu atât mai mult cu cât un magazin online oferă avantajele unei dezvoltării internaţionale rapide.

Care crezi că este viitorul antreprenoriatului în modă în România? Vom ajunge să avem un cuvânt de spus pe podiumurile internaţionale?
În România contextul general de business nu este în perioadă lui cea mai bună. Deşi în UE suntem pe locul 7 din 28, ca număr al populaţiei, ocupam ultimele locuri din punct de vedere al numărului de companii funcţionale. Doar acest indicator simplu răspunde întrebării şi în ceea ce priveşte industria de fashion. Cu toate că avem talente şi că ocazional reuşim să atingem vârful prin câţiva designeri/branduri apreciate internaţional, trebuie aliniate mult mai multe condiţii pentru că o industrie sau o ţara să fie alături de cei mai performanţi, în mod susţinut şi competitiv.