Ramona Mănescu dă cu barda în conducerea Tarom

Lovitură de teatru în scandalul Tarom: ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, i-a anunţat pe şefii companiei, Dan Pascariu şi Nicolae Demetriade, că vor fi revocaţi dacă nu-l sprijină pe managerul privat Christian Heinzmann. Demetriade a demisionat.

Răsturnare de situaţie în privinţa disputelor de la conducerea Tarom: managerul privat Christian Heinzmann a căpătat sprijinul ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, iar mandatul său, care expira în data de 19 noiembrie, va fi prelungit din nou la patru ani, în vreme ce Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA), ar putea fi revocat, iar Nicolae Demetriade, administrator-director executiv al operatorului aerian, şi-a înaintat demisia.

„Ieri (luni – n.r.), Pascariu şi Demetriade au fost convocaţi la Ministerul Transporturilor, unde un secretar de stat le-a transmis că, la presiunile ambasadelor Belgiei, Olandei şi Marii Britanii, ministrul Ramona Mănescu a decis prelungirea mandatului pentru Christian Heinzmann“, au afirmat, pentru „Adevărul“, surse apropiate situaţiei.

Prelungirea mandatului lui Heinzmann trebuie votată de Consiliul de Administraţie condus chiar de Pascariu. Adunarea Generală a Acţionarilor a fost convocată ieri, la ora 17.00, însă aceasta a fost ulterior anulată. Adunarea viza revocarea lui Pascariu.

„Guvernanţa corporativă“, invocată

Demetriade şi-a înaintat demisia, însă Pascariu a refuzat, invocând amestecul Ministerului Transporturilor în activitatea societăţii, lucru care încalcă prevederile articolului 4 al Ordonanţei 109/2011.

Articolul respectiv prevede că „autoritatea publică tutelară şi Ministerul Finanţelor Publice nu pot interveni în activitatea de administrare şi conducere a întreprinderii publice“.

Situaţia vine după un lung şir de atacuri între cele două tabere, managerul Christian Heinzmann, pe de-o parte, şi Dan Pascariu (preşedinte al CA) şi Nicolae Demetriade (membru CA şi director executiv), pe de altă parte. Totul a culminat cu forţarea lui Heinzmann de către Consiliul de Administraţie de a semna o anexă la contract prin care mandatul său este redus de la patru ani la un an.

Ulterior, Heinzmann a declarat că a semnat anexa la presiunile exercitate de Dan Pascariu, altfel ar fi fost demis. „Dacă nu aş fi semnat, aş fi fost concediat“, a afirmat Heinzmann imediat după reducerea mandatului. În replică, Pascariu l-a contrazis: „Cum l-aş fi putut eu forţa? El a semnat un addendum la contract de bunăvoie“.

Bătălia pentru Tarom

Într-o conferinţă de presă organizată la începutul lunii iulie de membrii Consiliului de Administraţie al Tarom, Dan Pascariu a declarat că belgianul Heinzmann nu a respectat decizia Consiliului de Administraţie de a îngheţa angajările, nu a început procesul de restructurare şi nu a îndeplinit nici 30% din obiectivele propuse în planul de management.

Pe de altă parte, Tarom şi-a redus pierderile pe primul semestru la jumătate, de la un rezultat negativ de 120 de milioane de lei la 63 de milioane de lei, în timp ce veniturile operaţionale au urcat de la 498 de milioane de lei la 534 de milioane. Lucian Isar, membru în CA al Tarom până în luna mai, declara în iunie că Heinzmann era rugat „să se îmbolnăvească“.

Tarom a fost prima companie care a avut o conducere privată, în toamna anului trecut, când director general a fost ales austriacul Heinrich Vystoupil. Nu au trecut mai mult de 10 zile, nici nu apucase să semneze contractul de mandat, şi a renunţat „din motive personale“. Presa a scris atunci că Vystoupil ar fi primit indicaţii privind numirea unor persoane în funcţii sau menţinerea altora.

În acest moment, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie sunt Valentin Macec, Ciprian Lăduncă, Marius Ghenea şi Dumitru Prunariu. Potrivit unor surse citate de Mediafax, în CA ar urma să fie numiţi Manuel Donescu – secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Dante Stein – consilier onorific al premierului, şi Laurenţiu Mezei – reprezentantul Tarom la Amsterdam.
 

Managementul privat, în variantă mioritică

Managementul profesionist la companiile de stat este una dintre problemele indicate de către Fondul Monetar Internaţional (FMI) în privinţa României. Companii ca Tarom sau CFR Infrastructură au schimbat manageri privaţi pe bandă rulantă. În luna septembrie, Sorin Mândruţescu, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al CFR Infrastructură, şi-a dat demisia, după cinci luni de mandat, invocând „motive personale“.

Lucian Isar, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR Infrastructură, şi Dimitris Sophocleous, managerul privat al companiei, au plecat la jumătatea lunii aprilie, după mai puţin de patru luni de mandat. De asemenea, Mustafa Aysun, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR Marfă, şi-a dat demisia în luna aprilie a acestui an „din motive personale“, după ce abia fusese numit în luna februarie.

De asemenea, Fondul Proprietatea a contestat numirile lui Laurenţiu Ciurel – fost vicepreşedinte PSD Gorj – la conducerea Complexului Energetic Oltenia, a Danielei Lulache – naşa liberalului Cristian David – la conducerea Nuclearelectrica, şi a PSD-iştilor Aurel Gubandru şi Darius Meşca în CA la Electrica Muntenia Nord. Gubandru este fost parlamentar şi fost vicepreşedinte PSD Buzău, în timp ce Meşca a fost secretar de stat în perioada 2005-2008 în Ministerul Economiei, anul trecut ajungând consilier judeţean în Prahova.

FP arăta, în cazul lui Ciurel, că ceilalţi contracandidaţi nici măcar nu au mai fost intervievaţi, în timp ce Gubandru şi Meşca s-au clasat sub alţi candidaţi în cadrul evaluărilor.