Primul eşec al conducerii politice a Hidroelectrica: listarea nu mai e posibilă anul acesta

Primul eşec al conducerii politice a Hidroelectrica: listarea nu mai e posibilă anul acesta

Ioana Andreea Lambru foto pnl.ro

Numirea unei conduceri cu afilieri politice şi fără experienţă în domeniu are primele efecte negative asupra producătorului de energie Hidroelectrica, una dintre cele mai profitabile companii de stat. Compania nu mai are şanse să se listeze anul acesta, a declarat luni, într-o conferinţă de presă Andreea Lambru, numită recent preşedinte al consiliului de supraveghere al societăţii, care spune că ar fi preferabilă vânzarea directă de acţiuni.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cadrul aceluiaşi eveniment, Remus Borza a declarat că statul poate obţine peste un miliard de euro din vânzarea pachetului de 15% din acţiunile companiei. 
 
”E vorba de reluarea unei proceduri (de listare, n.r.), de schimbarea unei hotărâri de Guvern pe care Ministerul Energiei, împreună cu consorţiul, o elaborează, în momentul acela putem vorbi despre reluarea procedurii de listare în noile condiţii”, a spus Lambru, care, întrebată dacă mai vede posibilă listarea în acest an a răspuns că nu, scrie News.ro.
 
Ea a mai precizat că Hidroelectrica are suficienţi bani pentru investiţii.
 
La rândul său, avocatul Remus Borza, fostul administrator judiciar al societăţii, a declarat luni că Hidroelectrica ar putea obţine 1 miliard euro din listarea pe bursă a companiei, iar banii ar trebui să intre în bugetul de stat.
 
”Dacă este să facem listarea, care este un moment de răscruce pentru Hidroelectrica, nu există o favorabilitate mai mare pentru Hidroelectrica şi n-a existat niciodată cum există astăzi. Hidroelectrica poate fi listată la un multiplu EBITDA de 15-20 de ori. Asta înseamnă o valoare a companiei între 7,5 şi 10 miliarde euro. Înseamnă că, la o listare de 15%, anul acesta în conturile Hidroelectrica sau în trezoreria Ministerului de Finanţe poate să mai intre un miliard de euro”, a spus Borza, în conferinţa de presă.
 
De asemenea, el consideră că producătorul de energie ar trebui să dea dividende de 50-60% din profitul net realizat anul trecut, şi nu de 90% cum a decis Guvernul în ceea ce priveşte companiile de stat.
 
Hidroelectrica are acum rezerve de 2,2 milioane lei, adică 500 milioane euro cash în depozite bancare, afirmă Borza.
 
”Noi ne-am îndeplinit obligaţiile în ceea ce priveşte listarea. Am întocmit şi întocmim toate lucrările solicitate ori de câte ori este nevoie. Lucrăm la documentaţia necesară listarii încă de când compania era în insolvenţă. Statul va lista un pachet de 15%, plus alte 5% de la Fondul Proprietatea, care vrea să îşi vândă o parte din acţiunile deţinute”, a spus Ovidiu Agliceru, directorul general al companiei, într-un interviu pentru News.ro.
 
Un impediment în calea listării îl constituie însă investiţiile nerentabile, unele începute înainte de 1989.
 
”Investiţiile nerentabile reprezintă una din cauzele intrării companiei în insolvenţă. Ne referim la 17 obiective de investiţii cu funcţiuni complexe a căror rol principal nu este producţia de energie electrică. Pentru a fi finalizate, ar trebui ca Hidroelectrica să investească încă 2 miliarde de euro. Acestea nu pot fi continuate de Hidroelectrica, pentru că nu sunt profitabile, nu pot fi amortizate şi în situţia în care vor fi continuate de noi ar diminua cu cele 2 miliarde de euro valoarea societatii la listare”, spune el.
 
De asemenea, directorul general al Fondului Proprietatea (FP), Greg Konieczny, spunea recent că listarea pe bursă în acest an a producătorul de energie Hidroelectrica ar fi un miracol, în condiţiile în care numirea unui consiliu provizoriu va întârzia semnificativ acest proces.

Conducere fără experienţă

Acţionarii Hidroelectrica au respins recent alegerea unui consiliu de supraveghere pe o durată patru ani, hotărând în schimb să aleagă şase membri provizorii ai CS, pe o perioadă de patru luni.

Cei şase membri numiţi sunt însă departe de a avea experienţă în domeniul energetic sau în conducerea unei companii de interes strategic pentru ţară. Un exemplu îl reprezintă Ioana-Andreea Lambru (32 ani), membru ALDE şi actual secretar general adjunct al Guvernului, care a absolvit Universitatea Româno-Americană, Relaţii Internaţionale Financiar Bancare. Un al membru al Guvernului, Horia Marian Gâmbuţeanu (35 ani), care este în prezent consilier la Secretariatul General, ocupă acum post în CS al companiei, el absolvind Facultatea de Transporturi şi ocupând în trecut posturi precum operator producţie grafică sau regizor. În conducere a fost numită şi o fostă jurnalistă, Andreea Negru-Ciobanu (36 ani), absolventă a Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (ASE), în prezent purtător de cuvânt al ministrului Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Şi vicepreşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Gheorghe Gabriel Gheorghe, este acum în CS, dar şi fostul deputat PD Dorin Liviu Nistoran şi Dan Laurenţiu Tudor, în prezent Director General Adjunct în cadrul ELCEN Bucureşti, cu experienţă în construcţii.

Hidroelectrica acoperă în prezent 32 de judeţe şi are o pondere de 30-31% din producţia de energie electrică la nivelul ţării.
 
Societatea are şapte sucursale şi o putere instalată de 6.442 MW.
 
Hidroelectrica a încheiat primul trimestru cu un profit brut de 482 milioane lei, cel mai mare câştig trimestrial obţinut până acum de companie, cu 100 milioane lei mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, a declarat într-un interviu pentru News.ro directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru.
 
Pentru întregul an 2017, Hidroelectria şi-a propus să obţină un profit brut de 1,2 miliarde de lei, la venituri de 3,1 miliarde lei.
 
În 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,3 miliarde lei şi un profit brut de 1,5 miliarde lei.
 
Compania şi-a planificat pentru acest an o producţie de 14,5 TWh, faţă de anul trecut, când a realizat o producţie de 17,6 TWh.
 
Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2016, timp în care a reziliat toate cele 11 contracte cu aşa numiţii "băieţi deştepţi", un mecanism de privatizare a profitului demarat în 2004 şi care a prejudiciat compania cu circa 1,1 miliarde de euro doar în perioada 2006-2012, potrivit calculelor fostului administrator judiciar, Euro Insol.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările