Preşedintele CA de la Complexul Energetic Hunedoara a demisionat acuzând  ministerele Finanţelor şi Justiţiei că blochează ajutorul de salvare

Preşedintele CA de la Complexul Energetic Hunedoara a demisionat acuzând  ministerele Finanţelor şi Justiţiei că blochează ajutorul de salvare

Minerii din Valea Jiului şi energeticienii de la termocentralele Mintia şi Paroşeni au atras de multe ori atenţia asupra situaţiei din sectorul energetic pe bază de cărbune

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, a demisionat din funcţie, nemulţumit că Ministerul de Finanţe şi al Justiţiei refuză aprobarea acordării unui ajutor de salvare pentru achiziţionarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, scrie Mediafax.

Potrivit unui comunicat de presă, remis miercuri, de Complexul Energetic Hunedoara, Blaj îşi va încheia mandatul începând cu 1 mai, demisia sa fiind înregistrată, marţi, la cabinetul lui Andrei Gerea, ministrul Energiei.
 
„Decizia mea este una a unui român normal aflat în faţa unei mari dezamăgiri. În cuvinte puţine, în ţara în care Ministerul Energiei promovează interesul companiei pe care eu am reprezentat-o în calitate de preşedinte al CA şi pentru care, alături de conducerea executivă, s-au făcut toate demersurile pentru obţinerea unui ajutor de salvare pentru achiziţionarea certificatelor de CO2, ajutor avizat de Comisia Europeană în 12 aprilie 2015, ne-am lovit de opoziţia de neînţeles a Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Justiţiei care refuză aprobarea acordării acestuia. Singura motivaţie invocată a fost existenţa unui ajutor de stat, mascat sub forma unor contracte bilaterale, încheiate în perioada 2009 - 2011 între Termocentrala Paroşeni şi Hidroelectrica, care făceau referire la vânzarea respectiv cumpărarea de energie electrică“, a declarat Alexandru Blaj, citat în comunicat.
 
El a precizat că decizia de a demisiona a fost determinată de „lipsa, la acest nivel, a unei disponibilităţi reale pentru soluţionarea problemelor deosebit de grave cu care se confruntă întreaga comunitate a judeţului Hunedoara“, precizând că demersul său este „menit a fi un semnal de alarmă în atenţia celor în a căror mâini stau destinele a celor care lucrează în sistem“.
 
Blaj ocupa funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara doar de o lună.
 

Greva foamei pentru o zi, semnal de alarmă al sindicaliştilor

 
În 24 aprilie, şase lideri sindicali din conducerea Sindicatului Muntele din minerit au declanşat greva foamei, pentru 24 de ore, în curtea CEH Hunedoara din Petroşani, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei grave care ar putea duce la închiderea minelor din Valea Jiului.
 
Preşedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, declara atunci că sindicaliştii fac, în acest fel, apel la Guvern să trateze cu responsabilitate şi seriozitate Complexul Energetic Hunedoara, structură energetică de siguranţă naţională.
„Atragem atenţia asupra a patru probleme grave cu care se confruntă CEH. Prima este neacordarea ajutoarelor de stat de 167 de milioane de lei pentru achiziţia de certificate de carbon, după ce Comisia Europeană a descoperit că, în perioada 2007-2011, termocentralele Mintia şi Paroşeni au beneficiat de subvenţie mascată a preţului pentru energia electrică. Practic, s-a vândut energie electrică la Hidroelectrica la un preţ mai mare decât cel la care Hidroelectrica a vândut mai departe. Prejudiciul este de 26,5 milioane de lei, la care s-au adunat penalităţi şi dobânzi. Pentru ca CEH să beneficieze de ajutor de stat trebuie să retuneze aproximativ 40 de milioane de lei înainte, sumă de care nu dispune. La Bucureşti se încearcă găsirea unei soluţii, însă timpul e scurt până în 30 aprilie“, declara Nica.
 

Separare cu bucluc

 
Potrivit liderului sindical, o a doua problemă este încercarea Guvernului de a separa activitatea energetică de cea mineră în cadrul CEH.
„Separea activităţii energetice de cea minieră ne-ar aduce din nou în anul 2012, iar singura soluţie de supravieţuire pentru minele rămase deschise din Valea Jiului ar fi pentru trei ani prin intermediul programul de închidere a minelor şi apoi gata. Termocentralele sunt şi ele sub acelaşi risc de închidere. Spre exemplu, termocentrala Mintia e construită pentru a funcţiona cu cărbune din Valea Jiului. Termocentrala Mintia are credite de peste 100 de milioane de euro, motiv pentru care nu mai poate contracta alte credite cu care să se retehnologizeze pentru alt cărbune“, mai spunea Petre Nica.
 

Subvenţiile „băieţilor verzi“, problemă de supravieţuire în Valea Jiului

 
O a treia problemă semnalată de liderii Sindicatului Muntele, care a dus la declanşarea grevei foamei, este că producătorii de energie pe bază de cărbune concurează cu producătorii de energie subvenţionată.
„Producătorii de energie pe bază de cărbune din România sunt obligaţi să concureze pe piaţa de energie cu producătorii de energie regenerabilă subvenţionaţi de cetăţenii ţării cu sute de milioane de euro pe an. Se ştie că în facturile de energie electrică sunt trecute sumele cu care fiecare cetăţean al României subvenţionează energia regenerabilă. Mai mult, noi, producătorii de energie pe bază de cărbune, stăm în piaţa concurenţială cu alţi producători din domeniul hidro, nuclear sau pe gaz, care din punct de vedere tehnologic pot produce energie la preţ mai mic. Noi asigurăm securitatea sistemului energetic naţional şi cu toate acestea suntem obligaţi să vindem energie electrică în pierdere“, mai acuza Nica.
 
Acesta reclama lipsa de reactie a statului faţă de deciziile luate de conducerile numite politic la CEH.
 

Scrisoare deschisă către Ponta din partea şefului Consiliului Judeţean

 
Tot în 24 aprilie, reprezentantul Consiliului Judeţean Hunedoara, Dorin Gligor, anunţa sindicaliştii că a trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta pentru a solicita prezenţa unei delegaţii a Guvernului României în judeţul Hunedoara în vederea analizării intenţiilor de reorganizare pentru CEH.
 
De asemenea, deputatul PSD Laurenţiu Nistor promitea, în 3 aprilie, că va intermedia o întâlnire a premierului Victor Ponta cu reprezentanţii administraţiei şi sindicatului de la CEH.
 
Comisia Europeană (CE) a aprobat temporar un ajutor în valoare de 167 de milioane de lei pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. „Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni“, potrivit unui anunţ al Executivului comunitar din 21 aprilie.
 
Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate.
 
Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.

Mai puteţi citi: 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: