Povestea Farmec Cluj-Napoca: produse cosmetice din comunism la mare căutare şi astăzi pe trei continente
0
Dacă multe dintre brandurile autohtone au dispărut după ce au pierdut lupta cu marii jucători internaţionali care au invadat piaţa în ultimii 20 de ani, Farmec din Cluj-Napoca continuă şi acum producţia începută în urmă cu mai bine de 120 de ani într-un mic laborator din Budapesta. Farmec este astăzi cel mai mare producător român de cosmetice, iar produsele sale ajung în Japonia, Canada, Irak, Kuwait, Iordania şi în multe ţări europene.
Nu există român care să nu fi auzit de laptele Doina sau de loţiunea Tarr. Iar acest lucru este de înţeles având în vedere că producătorul de cosmetice Farmec are o istorie de peste 120 de ani pe piaţa românească. Fiind singura companie de profil de pe piaţă, fabrica Farmec a mers destul de bine până în 1994. Apoi a urmat privatizarea, proces care a permis oricărui angajat să cumpere acţiuni. Astfel, firma a ajuns să aibă 400 de acţionari, iar familia Turdean să deţină cele mai multe dintre ele - 35%. În prezent, compania Farmec este condusă de Mircea Turdean, după ce a preluat în 2009 ştafeta de la tatăl său, Liviu Turdean, care a avut un mandat de 40 de ani.
Dar să vă spunem întreaga poveste Farmec, care începe tocmai în 1889. În acel an, au luat naştere, la Budapesta, laboratoarele Molnar Moser. Abia 54 de ani mai târziu, în 1943, se desprinde un mic laborator – Mol-Mos – care îşi desfăşoara activitatea în Cluj-Napoca.
Adevăratul boom a fost undeva prin anii ’60, când partidul comunist a luat decizia că ţara avea nevoie pe partea de cosmetică de fabrica «cea mai mare, cea mai puternică din lume», care să intre în competiţie cu marile concerne din vestul Europei.
Anul 1965 este unul emblematic, anul în care s-a produs pentru prima dată binecunoscutul lapte Doina, produs care este şi astăzi cel mai bine vândut demachiant de pe piaţa din România, cu o cotă ce depăşeşte 15%.
În 1967, Liviu Turdean devine director al fabricii Farmec şi conduce compania până în 2009, când predă ştafeta fiului său, Mircea Turdean. Tot în acel an, Farmec marchează o mare realizare: devine primul producător de creme şi emulsii Gerovital H3 Prof. Dr. Ana Aslan din România. Produsele se adresau femeilor cu vârstă de aproximativ 40 de ani, tenuriloe care prezintă primele semne de îmbătrânire. Ana Aslan a preparat vitamina H3 (Gerovital) în 1952, iar produsul geriatric a fost brevetat în peste 30 de ţări şi consumat de numeroase personalităţi internaţionale. O parte din produsele Gerovital au fost făcute de-a lungul timpului la fabrica din Cluj, o altă parte se făcea la fabrica Miraj din Bucureşti, aceasta fiind achiziţionată de Farmec în 2008.
Mircea Turdean a povestit cum a ajuns tatăl său, Liviu Turdean, să producă gama Gerovital. „Printre primele idei ale tatălui meu a fost să se întâlnească cu doamna prof. dr. Ana Aslan - o specialistă foarte la modă în acea perioadă - care se concentrase pe o disciplină nouă, geriatria“.
Întâlnirea cu profesorul a dus la conceperea gamei de produse Gerovital şi a revoluţionat industria cosmetică din întreaga lume: „România a inventat zborul, a inventat stiloul, a inventat şi anti-age-ing-ul, iar acest concept ne-a ajutat şi atunci, dar şi acum“, a explicat Mircea Turdean pentru businessmagazin.ro.
În 1969, Farmec marchează încă o premieră în România, începe fabricarea produselor sub formă de spray, iar un an mai târziu începe la Cluj dezvoltarea celei mai importante platforme de producţie de cosmetice din ţară.
Foto
Înainte de 1989, fabrica de produse cosmetice de la Cluj-Napoca avea peste 1.000 de angajaţi şi asigura 90% din tot ceea ce însemna necesarul pieţei de cosmetice pentru cei 22 de milioane de români, oferind în jur de 600 de produse - de la creme de îngrijire a pielii, spray-uri şi până la produse chimico-casnice pentru curăţenia locuinţei.
Cererea de produse cosmetice a românilor era completată în acea perioadă de alte două fabrici, Miraj Bucureşti şi Nivea Braşov. De concurenţă nu putea fi vorba, fiecare dintre cele trei firme fiind specializată pe un anumit domeniu: la Braşov se făcea pastă de dinţi, la Bucureşti, apă de toaletă, parfumuri şi vopsele de păr, iar Farmec era singura companie care producea creme cosmetice şi spray-uri.
Ascensiunea companiei continuă, iar în 1995 Farmec se privatizează prin metoda MEBO, având capital 100% românesc. Tot atunci, Liviu Turdean este reales director general.
După anii 2000, compania cunoaşte o adevărată dezvoltare: se pun bazele propriei reţele de distribuţie la nivel naţional, se lansează prima gamă cu argilă – Aslavital, se modernizează gama Gerovital Plant, în ton cu tendinţele cosmeticii naturale, şi se lansează noua gamă Gerovital H3 prof. Dr. Ana Aslan.
În 2008, Farmec preia integral drepturile de utilizare a mărcii Gerovital. Înainte de 1989, marca Gerovital H3, cu facsimilul de semnătură „prof. dr. Ana Aslan“ aparţinea în totalitate statului român, reprezentat prin Centrala Industrială de Medicamente Cosmetice şi Lacuri.
În 1992, succesoarea fostei centrale a cesionat marca Gerovital H3 celor doi producători autohtoni, în conformitate cu produsele cu care erau prezenţi pe piaţă la acel moment.
Astfel, înainte de încheierea prezentului acord, drepturile asupra mărcii Gerovital H3 erau împărţite între Farmec şi Gerovital Cosmetics (Miraj).
Obiectul tranzacţiei a constat în transmiterea tuturor drepturilor asupra mărcilor care conţin cuvintele „Gerovital“, „Aslan“, „Ana Aslan”, „GC“ sau combinaţii ale acestora din patrimoniul Gerovital Cosmetics către Farmec.
Din 2008 şi până în prezent, Farmec a adus pe piaţă noi game de produse, a adăugat noi produse anumitor game, şi-a lărgit pieţele de desfacere şi astfel şi-a majorat vânzările.
Liviu Turdean s-a retras în 2009, la vârsta de 74 de ani, de la conducerea companiei Farmec după o activitate de peste 40 de ani. „Am considerat să mă retrag din funcţie şi să mă dedic vieţii personale. Din 43 de ani ca director, aproape 41 de ani am fost director coordonator sau director general la Farmec, reuşind să transform o instituţie mică cu 40 de salariaţi într-o companie solidă cu peste 600 de angajaţi şi un portofoliu de peste 400 de produse“, îşi făcea Turdean Senior bilanţul în 2009.
Primul Centru de Frumuseţe Farmec din ţară
Farmec a deschis în urmă cu mai puţin de o lună, la Cluj-Napoca, primul Centru de Frumuseţe din ţară, în urma unei investiţii de 360.000 de euro, unde clientele vor beneficia gratuit de şedinţe de dermoanaliză şi consultanţă de specialitate pentru a afla care sunt produsele potrivite pentru ele.
Noul nou concept de magazin al companiei face parte dintr-un proiect mai amplu. Centrul de Frumuseţe Farmec, situat în apropierea fabricii, are o suprafaţă totală de 225 de metri pătraţi, dintre care 118 metri pătraţi sunt destinaţi prezentării şi comercializării efective a produselor, iar restul au fost special amenajaţi ca spaţiu pentru întâlnirile consumatoarelor cu specialiştii Farmec.
Directorul general al Farmec, Mircea Turdean, arată în comunicat că deschiderea Centrului de Frumuseţe este un eveniment special la care s-a lucrat timp de patru luni, compania fiind „un brand simbol pentru Cluj-Napoca“. Acesta a menţionat că planurile Farmec includ deschiderea unor centre de frumuseţe similare şi în alte oraşe din ţară.
Produsele Farmec sunt exportate pe pieţe din Japonia, Canada, Irak, Kuwait, Iordania şi ţări din Europa, precum Ungaria, Republica Moldova, Polonia sau Grecia.
Compania deţine Certificatul Internaţional de Calitate ISO 9001:2008, Certificatul Internaţional pentru Managementul de Mediu ISO14001:2004 şi Certificatul de Bună Practică de Fabricaţie, conform cu cerinţele standardului ISO 22716:2007.
Farmec în cifre
Cifră de afaceri: 121,9 milioane de lei
Datorii: 19,5 milioane de lei
Profit: 7,98 milioane de lei
Număr de angajaţi: 577
*date financiare la sfârşitul anului 2012
Sursa: Ministerul Finanţelor
Mai puteţi citi:
Pantofii Guban şi geanta Iutta, accesorii inspirate de Moldova, Bucovina şi Transilvania. Producătorul de încălţăminte Guban din Timişoara, care i-a încălţat în trecut pe actriţa Sophia Loren şi pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, a lansat, în colaborare cu atelierul de creaţie Iutta, o colecţie de pantofi cu motive tradiţionale româneşti.
Povestea fabricii Guban din Timişoara, fondată de un om cu cinci clase: de la Sophia Loren la vitrinele marilor malluri din ţară. Producătorul de încălţăminte Guban din Timişoara, care i-a încălţat pe actriţa Sophia Loren şi pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, atacă marile malluri din ţară cu o reţea de magazine proprii.
Vă mai aduceţi aminte de săpunul Cheia, salteaua Relaxa, ţigările Carpaţi sau de pantofii Guban? Cum au fost inventate şi ce s-a ales de brandurile lui Ceauşescu. Anii 1950 au păstrat încă din măiestria vechilor artişti plastici, dar naţionalizarea şi ideologia marxist-leninistă avea să ducă rapid spre iluzoriu ideea de concurenţă. Chiar dacă nu au fost vândute cum suntem astăzi obişnuiţi, Carpaţi, Relaxa sau Haţegana sunt doar câteva din mărcile româneşti devenite vedete în comunism. adevarul.ro vă readuce în atenţie brandurile-vedetă din România lui Ceauşescu, dar şi ce s-a ales de ele, astăzi.
Povestea perdelelor de Paşcani, o istorie de 40 de ani: un produs de lux care a pierdut lupta cu concurenţa. Multe dintre mărcile autohtone din Epoca de Aur nu au făcut faţă trecerii la capitalism şi au fost înlocuite, în preferinţele românilor, de produse din import. Ne spălam pe dinţi cu Cristal, foloseam săpun Cheia şi, dacă aveam pile, ne cumpăram covoare de Cisnădie şi perdele de Paşcani. Cine avea la geam o perdea de la Siretul Paşcani avea motive de laudă.
Se încarcă comentariile...
