Pieţele Emergente – Următorul club din care va face parte România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Johan Meyer

Compania care ar putea face trecerea României la statutul de piaţă emergentă este Hidroelectrica, iar cea mai înţeleaptă decizie pe care o poate lua statul este listarea ei cât de repede posibil, deoarece altfel ar putea trece mulţi ani până când sectorul privat ar putea plasa piaţa de capital într-o poziţie demnă pentru o promovare de statut, arată Johan Meyer, Co-CEO şi Co-Manager Fondul Proprietatea, într-o opinie transmisă „Adevărul”.

Redăm mai jos opinia integrală:

„România se află pe un trend favorabil de creştere economică, cu un PIB de 5,8% în prima jumătate a anului 2017, consolidând, astfel, una dintre cele mai puternice rate de creştere din Uniunea Europeană. În plus, mai există o ştire importantă privind România, care merită chiar mai multă atenţie din partea publicului, întrucât aceasta ar putea prezice o nouă perspectivă favorabilă pentru ţară. După două momente cheie ce au marcat o creştere rapidă atât în economia românească, cât şi în bunăstarea socială, un al treilea moment poate fi foarte aproape. Deja parte din NATO şi din UE, România ar putea fi inclusă în curând în clubul Pieţelor Emergente, club al pieţelor de capital.

Agenţiile de rating au diferiţi indici concepuţi pentru a măsura performanţa pieţelor de capital. Printre cele mai cunoscute şi urmărite agenţii de către investitori sunt FTSE Russell şi MSCI. România a fost inclusă de către agenţia FTSE Russell pe lista de monitorizare pentru promovarea la statutul de piaţă emergentă încă din septembrie 2016, ceea a reprezentat un pas important înainte.

Cu toate acestea, ceea ce ar face o diferenţă reală şi ar plasa România mult mai sus pe radarele investitorilor este recunoaşterea acesteia ca Piaţă Emergentă de către compania de indici Morgan Stanley Capital Interantional (MSCI). De ce? Clasificarea MSCI este urmărită de un număr mult mai mare de investitori instituţionali şi, în mod tradiţional, o piaţă de capital este considerată piaţă emergentă după recunoaşterea de către MSCI a promovării acesteia la statutul de piaţă emergentă de la cel de frontieră. Indicele listează drept pieţe emergente 23 de economii, printre care se numără şi ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Ungaria şi Republica Cehă. Cât de departe de a se alătura acestui club select este România şi ce mai exact rămâne de făcut?

Când România a ales în 1989 să îşi schimbe parcursul în istorie, principiile pieţei libere au pavat, gradual, drumul spre o piaţă locală de capital, ce pare a fi mai robustă şi mai atractivă ca niciodată. Ţara este tocmai pregătită pentru o actualizare a statusului, iar spre deosebire de accesul în UE şi în NATO, când am aşteptat aprobări în ultimul minut, acum mingea este în terenul nostru.

Pentru o mai bună înţelegere a cât de mult depinde de voinţa noastră să intrăm în acest club, trebuie să clarificăm diferenţa dintre aceste două tipuri de piaţă, precum şi aspectele pozitive ale acestei promovări:

Pieţele de Frontieră

Nu există o definiţie generală a pieţei de frontieră, dar în esenţă, se referă la o piaţă compusă din companii şi investiţii în ţări care au un nivel de dezvoltare mai scăzut, atât al pieţei de capital, cât şi al economiei naţionale. Pieţele de frontieră sunt, în mod categoric, printre cele mai riscante pieţe din lume, acesta fiind şi motivul pentru care au un număr mai mic de investitori şi investiţii, iar companiile listate tranzacţionează în general la preţuri reduse faţă de omologii lor din pieţele emergente. Acestea pot fi, de asemenea,  expuse unor riscuri politice şi valutare. Ca atare, sunt considerate nepotrivite cel mai adesea pentru investitorii novice, în special din cauza faptului că investiţiile din acest sector sunt, de obicei, nelichide, netransparente şi supuse unor niveluri de reglementare foarte scăzute, precum şi unor taxe de tranzacţionare mari. Chiar dacă unele aspecte caracterizează încă parţial economia României, este important de notat că s-au facut progrese semnificative în ultimii ani în această direcţie.

Pieţele Emergente

Cunoscute de asemenea drept economii emergente, aceste pieţe sunt specifice ţărilor mai dezvoltate, aparţinând naţiunilor care depăşesc dependenţa de agricultură şi exportul materiilor prime, industrializându-se rapid şi implementând principii ale pieţei libere. După cum susţine Mark Mobius, preşedintele executiv al grupului Templeton Emerging Markets şi cel care a gestionat primul fond al Pieţelor Emergente în 1987, Pieţele Emergente sunt “pieţele financiare ale economiilor care se află în stadiul de creştere a ciclului de dezvoltare şi au venituri mici spre medii pe cap de locuitor”.

Astfel, investitorii caută pieţele emergente pentru perspectiva unor câştiguri mari, întrucât acestea “au o creştere mai mare pe termen lung, datorită creşterii lor economice puternice”, spune Mobius.

Investiţiile în pieţele emergente vin, totuşi, la pachet cu riscuri, din cauza instabilităţii politice, a problemelor infrastructurii interne, a volatilităţii monedei şi a oportunităţilor limitate pe piaţa de capital, întrucât multe companii mari ar putea fi conduse încă de către stat. Cu toate acestea, pieţele emergente sunt mult mai atractive decât cele de frontieră, fapt ce poate fi remarcat cu uşurinţă în cifre.

Pieţele de frontieră vs Pieţele Emergente în cifre

  • În primul rând, pieţele emergente atrag o capitalizare de piaţă de 40 de ori mai mare decât pieţele de frontieră. (Capitalizarea de piaţă a companiilor cuprinse de MSCI Emerging Markets este de 3.200 miliarde de dolari, conform unei estimări a băncii Raiffeisen.)
  • Activele fondurilor de investiţii care investesc în pieţele emergente (1.500 miliarde dolari) sunt de aproximativ 20 de ori mai mari decât activele pieţelor de frontieră (75 miliarde dolari), arată aceeaşi sursă.
  • Nivelul banilor pasivi ce intră în pieţele emergente, comparativ cu pieţele de frontieră, este de 13 ori mai mare (107 miliarde dolari vs. 8 miliarde dolari), conform unui raport al Citigroup Index Team.
tabele fondul proprietatea

Beneficiile pieţelor emergente

Trecerea la statutul de piaţă emergentă ar genera oportunităţi semnificative pentru România, în privinţa aprecierii capitalului, cu investitorii pasivi ai indexului căpătând expunere la piaţa românească, iar investitorii activi recunoscând condiţiile îmbunătăţite ale pieţei, certificate de către reclasificarea MSCI.

De asemenea, obţinând statutul de piaţă emergentă, accesul companiilor la finanţare prin pieţele de capital va fi îmbunătăţit, iar preţurile activelor româneşti, atât listate cât şi nelistate, ar putea fi şi ele îmbunătăţite.

Conform metodologiei MSCI, există atât criterii calitative, cât şi criterii cantitative ce trebuie îndeplinite. Vestea bună este că România respectă deja, în mare, criteriile calitative şi este foarte aproape de a atinge şi cele trei criterii cantitative cheie, în baza cărora MSCI face clasificarea.

Primul criteriu este Dimensiunea Companiei, care necesită o capitalizare de cel puţin 1,26 miliarde USD. Al doilea este Free-Float-ul Companiei (ce reprezintă proporţia de acţiuni ale unei companii, deţinută de investitori publici, spre deosebire de acţiunile deţinute de promotori, directori ai companiei, investitori cu pondere majoritară sau guvern), care trebuie să fie de cel puţin 630 milioane USD. Cel de-al treilea criteriu este lichiditatea – rata anuală a valorii tranzacţionate (indice al activităţii de tranzacţionare a acţiunilor companiei) – care trebuie de  cel puţin 94,5 milioane USD (15%). Astfel, dacă aceste criterii sunt îndeplinite de trei companii listate, poate fi luată în considerare încadrarea la statututul de piaţă emergentă.

Banca Transilvania, Romgaz şi Petrom îndeplinesc deja aceste criterii, însă este nevoie de o a patra companie pentru a asigura ireversibilitatea situaţiei, iar compania care ar putea face trecerea României la statutul de piaţă emergentă este Hidroelectrica. După listarea Hidroelectrica, România ar trebui să îndeplinească şi criteriul ireversibilităţii, necesar trecerii  la Piaţă de Frontieră la Piaţă Emergentă.

Companiile româneşti care sunt potenţiale candidate pentru a îndeplini cerinţele privind dimensiunea şi lichiditatea MSCI

tabel fondul proprietatea

În ultimele zece luni, am observat listarea la bursă a câtorva companii private, ce au o valoare cumulată de aproximativ 300 milioane EUR, fapt ce subliniază actuala cerere puternică de acţiuni româneşti.

Cu toate acestea, pentru a atinge criteriile cantitative, Statul este încă în cea mai favorabilă poziţie pentru a ajuta, iar decizia înţeleaptă şi naturală ar fi listarea companiei Hidroelectrica, cât de repede posibil, astfel încât criteriile MSCI să fie atinse. Fără ajutorul Statului, ar putea trece mulţi ani până când sectorul privat ar putea plasa piaţa de capital într-o poziţie demnă pentru o promovare de statut. Mai mult decât atât, Statul ar putea profita de condiţiile pieţei locale, regionale şi globale, fapt ce ar putea susţine listarea cu succes a Hidroelectrica.

În concluzie, cu sprijin şi voinţă din partea Guvernului, un pas decisiv spre aderarea la acest club poate fi făcut într-un timp scurt. Executivul are, la zece ani după aderarea la UE, o oportunitate extraordinară de a contribui la revizuirea statutului pieţei de capital, demonstrând angajamentul său ferm de a lista la bursă Hidroelectrica şi alte companii ale statului. Prin acest lucru, Statul va crea o moştenire durabilă, ce va creşte averea ţării pentru toţi românii, mulţi ani de-acum încolo”.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite