Piaţa service-urilor auto este insuficient reglementată. Reparaţiile se întind pe 3 până la 6 luni

Piaţa service-urilor auto necesită o reglementare mai strictă, care să prevadă termene foarte clare privind lucrările de reparaţii auto, afirmă experţii de la Sierra Quadrant.

În prezent, multe dintre service-urile auto, marea lor majoritate slab capitalizate, au renunţat la stocuri şi lucrează numai la comandă, astfel că timpii de reparaţie, mai ales în cazul vehiculelor aflate în garanţie sau leasing, au ajuns să se întindă pe o durată de până la 3-6 luni.

Marea majoritate a service-urilor auto din România sunt slab capitalizate şi nu dispun de un management riguros, arată o analiza Sierra Quadrant.

În aceste condiţii, pentru multe dintre firme, rulajul zilnic a ajuns să facă diferenţa între blocaj şi supravieţuire. În tentativa de a supravieţui, multe dintre companii, aşa numitele service-uri de cartier au trecut în zona gri a economiei, iar altele au aplicat stratageme financiare la limita legii.

,,În service-urile mici, plăţile se fac de multe ori fără factură, pe riscul clienţilor interesaţi să obţină un preţ cât mai mic. Aceştia închid ochii la provenienţa pieselor şi calitatea acestora. Aşa se explică explozia importurilor de maşini pentru piese, creşterea semnificativă a pieţei dezmembrărilor auto’’, explică experţii.

Dincolo de service-urile mici, unde s-au înmulţit reparaţiile cu piese din dezmembrări, există şi o zonă foarte importantă din piaţa service-urilor auto care a recurs la o altă soluţie.

,,Multe dintre service-urile auto de reprezentanţă, acolo unde cei care îşi cumpără maşini noi sunt obligaţi să le repare pentru a nu pierde garanţia, şi-au optimizat costurile prin reducerea aproape de zero a stocurilor de piese şi accesorii. Încasează banii de la clienţi, comandă piesele la distribuitori şi abia apoi finalizează reparaţia’’, explică analiştii.

,,Fără o reglementare strictă a acestui tip de operaţiune, reparaţia unei maşini aflată în garanţie se poate întinde şi la o perioadă de câteva luni, mai ales că nici distribuitorii de piese auto nu deţin stocuri şi, la rândul lor, aşteaptă să adune cât mai multe comenzi pentru a-şi optimiza costurile de transport şi distribuţie’’, arată analiza.

Ovidiu Neacşu, partener coordonator la Sierra Quadrant, spune că este necesară o modificare a reglementărilor în acest segment.

,,În astfel de situaţii, clientul este captiv unor lanţuri economice care abuzează de poziţia economică şi contractuală, de exemplu de obligativitatea ca reparaţiile, în perioada de garanţie, să se desfăşoare numai la un anumit prestator de servicii. Este nevoie de o modificare a reglementărilor în acest domeniu, pentru a fi eliminate aceste practici. Nu poţi lăsa clientul să aştepte cu lunile de zile, fără orizont, o reparaţie doar pentru simplul motiv că service-ul este singurul ,,acreditat’’ la care poate să îşi repare maşina’’, spune Ovidiu Neacşu.

Potrivit acestuia, situaţia din zona service-urilor auto nu este singulară în economie. Multe dintre companiile care asigură service pentru bunurile vândute în ţara noastră mizează pe poziţia lor.

,,De la service-urile auto la cele care repară electronice şi electrocasnice, mobilă, sanitare etc. astfel de situaţii se întâmplă pentru că, în prezent, clienţii sunt nevoiţi să aştepte, fără drept de apel, rezolvarea sesizărilor. Dincolo de alternativa oferită de plângerea la Protecţia Consumatorilor, nu există o reglementare strictă şi adaptată realităţii pentru cei care desfăşoară astfel de activităţi’’, a mai spus acesta.

15.000 de firme

Potrivit analizei Sierra Quadrant, realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România funcţionează, în prezent, peste 15.000 de firme care au ca obiect de activitate „activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor” (COD CAEN 4520). Numărul lor a crescut semnificativ de-a lungul anilor, de la 9320 în 2010 la 14.924 în 2019.

Cele mai multe service-uri auto sunt în Bucureşti (1682), urmate de Cluj (805), Timiş (607), Bihor (601), Ilfov (595), Constanţa (547), Prahova (524), Argeş (497), Dolj (457), Braşov (443), Suceava (430) şi Iaşi (417).

,,Din cele aproape 15.000 de companii, mai mult de 90% sunt microîntreprinderi şi numai 21 de firme pot fi incluse în zona firmelor mari. Este o piaţă fragmentată, lipsită de lichiditate şi cu puternice dezechilibre financiare’’, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Piaţa service-urilor auto a ajuns la o cifră de afaceri netă de peste 7,5 miliarde de lei, un nivel mai mult decât dublu faţă de 2010 (2,97 mld.lei) şi un profit net de peste 600 mil.lei, de aproape cinci ori mai mare decât în 2010 (137 mil.lei)

Evoluţia semnificativă a sectorului a intervenit pe fondul creşterii parcului auto, atât de maşini noi cât mai ales de automobile second-hand. 

,,Peste 70% dintre maşinile înmatriculate în România sunt, în prezent, mai vechi de 12 ani şi au nevoie de service. Am ajuns în această situaţie după boom-ul economic din perioada 2005 – 2007, când au fost cumpărate un număr record de maşini noi, şi pe fondul importurilor de maşini second hand, urmare a eliminării taxei auto’’, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant. 

Potrivit datelor de la Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule din MAI, anul trecut am înregistrat un număr record de tranzacţii cu autoturisme, 1,23 milioane de maşini.

La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină şi 3,89 milioane pe benzină.

Cele mai noi statistici oficiale arată, de exemplu, că în primele 15 zile din octombrie 2020 s-au înmatriculat 6775 de vehicule noi şi 20.667 second hand.

Modificarea legislaţiei este prioritară

Potrivit analiştilor de la Sierra Quadrant, dincolo de necesara modificare a legislaţiei pe baza căreia funcţionează service-urile auto şi furnizorii de piese şi accesorii, este nevoie şi de o reglementare mai strictă a vânzării şi reparaţiei de maşini în România, atât noi cât şi second-hand.

În domeniul vânzării de maşini noi, experţii sugerează necesitatea impunerii unor condiţii mai stricte de funcţionare pentru dealeri. Asta în condiţiile în care aceştia au puţine service-uri, personal insuficient şi o lipsă aproape totală de piese în stocuri.

,, În esenţă, ar trebui să fie corelat numărul de maşini vândute cu infrastructura de service. Vinzi 10.000 de maşini, trebuie să asiguri un număr X de service-uri. O altă soluţie este ca, atunci când cumperi o maşină nouă, să o poţi repara şi la alt service decât cel al importatorului sau producătorului’’, explică Ovidiu Neacşu.

Pe de altă parte, analiştii spun că este nevoie de reglementarea pieţei second hand, atât pe zona de importuri cât şi pe cea de reparaţii.

,,După eliminarea taxei auto, considerată pe bună dreptate abuzivă şi neconformă cu aquis-ul comunitar, autorităţile n-au mai luat nicio măsură concretă pentru a limita importurile de maşini second-hand. Iar acest lucru se vede în importurile masive de rable, în creşterea traficului rutier şi în accentuarea poluării mai ales în marile oraşe’’, arată analiza Sierra Quadrant.

,,Este nevoie de o regândire a mecanismului de taxare a înmatriculărilor şi de impozitare a maşinilor vechi şi poluante. Altfel ne vom transforma în coşul de gunoi auto al Europei. În timp ce alte ţări mizează pe maşinile electrice, susţin producţia şi importul de automobile nepoluante, la noi, dincolo de limitele programelor Rabla şi Rabla Plus, nu avem o metodă eficientă, în zona fiscalităţii, care să pună capăt acestui fenomen’’, a declarat Ovidiu Neacşu.

Pe de altă parte, experţii spun că legea pe baza căreia funcţionează service-urile din România trebuie modificată în aşa fel încât să elimine posibilitatea reparării vehiculelor cu piese din dezmembrări.

,,Asistăm la un fenomen care a luat amploare în România – reparaţia maşinilor cu piese din dezmembrări. Cine garantează pentru calitatea acestora? Autorităţile trebuie să intervină mai puternic pe acest segment’’, spune expertul de la Sierra Quadrant.

În ultimii ani, inspectorii RAR-RA au descoperit sute de cazuri de service-uri care nu aveau autorizaţia tehnică eliberată de RAR, nu înregistrau dovezi care să demonstreze conformitatea activităţilor executate cu condiţiile tehnice şi de calitate impuse, astfel încât vehiculele să corespundă condiţiilor şi reglementărilor legale privind admiterea şi menţinerea în circulaţie.

În alte situaţii, nu au fost menţinute condiţiile iniţiale de autorizare sau erau introduse pe piaţă produse şi materiale noi care privesc siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului neomologate/ necertificate. Alte situaţii: lipsa declaraţiei de conformitate emisă de producător sau de reprezentanţii acestora; lipsa inscripţionării şi/sau etichetării produselor.

“ Dacă mergeţi cu maşina la un service din cartier, cereţi informaţii despre piesele pe care urmează să le folosească. Evitaţi produsele second-hand, din dezmembrări, şi cereţi documentele de garanţie. Toate service-urile auto trebuie, conform legii, să asigure garanţie pentru lucrările efectuate, astfel că este absolut esenţial să solicitaţi documentele care prevăd acest lucru alături, bineînţeles, de factura şi bonul fiscal pentru serviciile prestate”, mai spun analiştii.