Statul impune taxă de protecţie pentru toate firmele. Evaluarea de risc obligatorie, o afacere de ordinul sutelor de milioane euro

Controversatul act normativ care ar obliga absolut toate firmele, fie ele mari sau mici, dar şi instituţiile publice să obţină contra cost analiza de risc la securitate fizică, prin care este evaluat riscul la evenimente cum ar fi tâlhărie sau atac armat, deschide o piaţă de 400 de milioane de euro, atât pentru evaluatori, cât şi pentru firmele de pază.

Aproximativ 1,5 milioane de societăţi ar trebui să obţină până vara viitoare o analiză de risc la securitate fizică, realizată de evaluatori care să verifice riscul unor evenimente cum ar fi tâlhărie sau atac armat, dacă HG 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor rămâne în forma actuală. În caz contrar ele riscă amenzi de până la 20.000 lei.

Evaluatorii de risc la securitate fizică înregistraţi în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (RNERSF) vor pune astfel umărul la dezvoltarea unei pieţe care i-ar putea duce la faliment pe micii întreprinzători.

Cât costă evaluarea                           

Şi sumele nu sunt deloc mici: preţul evaluatorilor de risc la securitate fizică pornesc de la 95 euro, crescând în funcţie de distanţa pe care trebuie să o parcurgă evaluatorul până la obiectivul ce urmează să fie evaluat, suprafaţa acestuia, timpul estimat a fi necesar pentru evaluare - situaţie în care evaluatorii pot include în tarif şi contravaloarea nopţilor de cazare, dar şi costurile ce ar acoperi hrana.

Astfel, pentru un punct de lucru mic, de maximum 50 mp, evaluatorul poate percepe cel puţin 600 lei, pentru spaţii mai mari de 100 mp peste 1.000 de lei, iar pentru spaţiile ce depăşesc 200 mp preţul poate ajunge între 2.000 şi 5.000 de lei, în funcţie de domeniul de activitate şi numărul de angajaţi.

O firmă mare, care are mai multe puncte de lucru, poate chiar sute cum este cazul caselor de pariuri sportive, este obligată să plătească evaluarea de risc pentru fiecare dintre acestea.

Printre factorii care pot influenţa preţul unei analize de risc se numără suprafaţa obiectivului (preţul pentru o casă de amanet sau un birou va fi mai mic decât preţul pentru un depozit), complexitatea activităţii (evaluarea unui spaţiu în care se vând băuturi alcoolice va fi mai simplă decât evaluarea unui spaţiu în care se asamblează maşini) şi locul unde este amplasat obiectivul (la preţul pentru realizarea unei ana­lize de risc se adaugă costurile deplasării).

Piaţă de 150 de milioane de euro pe an

Altfel spus, toate aceste aproximativ 1,5 milioane de societăţi vor plăti cel puţin 150 milioane euro pentru evaluări, dacă luăm în calcul doar tariful minim, promoţional al evaluatorilor, fără a ţine cont de faptul că o mare parte dintre firme au spaţii mari, multe puncte de lucru şi mulţi angajaţi.

Şi asta numai pentru un singur an. Există însă şi obligativitatea revizuirii analizei. Concret, documentul se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii: cel puţin o dată la trei ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii; în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă; în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

Firmele care nu respectă obligaţia de a adopta măsurile de securitate prevăzute de această lege riscă să fie amendate de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora cu 10.000 lei până la 20.000 lei.

Afacere pentru evaluatori şi firme de pază

În prezent, sunt 1.688 de evaluatori de risc la securitate fizică înregistraţi în RNERSF. Afacerile lor vor da, aşadar, roade, ţinând cont că vor controla o piaţă de 150 de milioane de euro pe an, o dată la trei ani.

„Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piaţă de peste 100 de milioane de euro, care ar fi creată artificial, fără nuanţe şi de care ar beneficia peste 1.500 de evaluatori”, potrivit Romanian Business Leaders formată din 170 de antreprenori şi executivi români.

Totodată, la costurile firmei, pe lângă preţul analizei de risc, se vor adăuga cheltuielile ulterioare pentru contract cu o firmă de pază şi camere video. 

„Problema nu este costul evaluării la risc, ci planul de măsuri, care prevede cel puţin un buton de panică, contract cu o companie de pază şi camere de luat vederi. Statul ar trebui să se implice minimal şi să atragă atenţia că este o problemă. Statul poate să facă cam ce doreşte la entităţi de stat, dar cu atenţie că sunt tot banii noştrii. Unităţile unde riscul este ridicat ar putea fi supuse acestei legislaţii, dar restul nu”, a afirmat Dragoş Anastasiu, antreprenor, membru al RBL şi director general Eurolines - o companie cu acoperire naţională şi 700 angajaţi. Potrivit acestuia, piaţa analizei de risc împreună cu planul de măsuri, de luat în urma analizei, ar fi estimată la peste 400 de milioane de euro.

Analiza de risc implică: definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii; stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru; identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, a evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe; analizarea riscurilor la securitatea fizică; estimarea riscurilor unităţii beneficiare; întocmirea Raportului de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică.

Potrivit notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern, „obligaţia efectuării analizei de risc la securitate fizică şi implementării măsurilor de securitate conform acesteia, era aplicabilă pentru mai mult de 1.474.324 de unităţi, cerinţa legală extinzându-se şi asupra pentru punctelor de lucru înfiinţate distinct de către acestea, despre care statistica nu furnizează date”.

Lege cu dedicaţie

Antreprenorii afirmă că legislaţia a fost introdusă în urmă cu mai mulţi ani de către fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, „cu dedicaţie pentru poliţiştii care ies la pensie”. „Este o măsură care există doar în România, introdusă în urmă cu mai mulţi ani de Gabriel Oprea pentru un număr de poliţişti care ies la pensie. Nu vedem niciun sens pentru care o firmă de contabilitate sau un ONG trebuie să aibă un plan de pază. Să păzească ce? Este simplu să ne uităm la ce se întâmplă în ţări mai avansate, ca Austria sau Olanda, să vedem căror firme li se aplică. Ne uităm în ultimii 10 ani unde au avut loc tâlhării. Vedem că cele mai multe au loc în mijloace de transport în comun. Acolo sunt problemele”, a afirmat Dragoş Roşca, preşedintele Consiliului Director al RBL şi CEO Delta Asset Invest, citat de profit.ro.

Cu toate acestea, instrucţiunile ministrului Afacerilor Interne cu numărul 9 din 1 februarie 2013 privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor care fac obiectul Legii numărul 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor au fost date din ordinul ministrului Radu Stroe.

Legea, modificată succesiv şi criticată deopotrivă în ultimii ani

Legea nr. 333/2003, care instituie obligativitatea firmelor de a efectua, contra cost, analiza de risc la securitate fizică a fost modificată succesiv în ultimii ani, fie prin ordine, instrucţiuni sau hotărâri de guvern.

Cele mai multe modificări produse în ultimii trei ani au fost cele prin care s-a cerut amânarea aplicării actului normativ, iniţial din cauza numărului mic de evaluatori înscrişi în RNERSF (mai puţin de 200 în 2014, care ar fi trebuit să evalueze aproximativ 500.000 firme).

În ultimii trei ani, mediul de afaceri a reacţionat dur faţă de obligativitatea firmelor de a efectua, contra cost, analiza de risc.

În 2014, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR spunea că 92% din firmele din România sunt microfirme, care nu au resurse nici să facă această evaluare şi nici ca după aceea să adopte anumite măsuri.

Ulterior, comparând acest act normativ cu epoca Big Brother, Florin Jianu, preşedintele PTIR, spunea că ar trebui lăsat fiecărui om de afaceri libertatea de a decide cum îşi asigură bunurile.

Recent, CNIPMMR a cerut abrogarea legii şi a instrucţiunilor 9/2013, argumentând că după eliminarea obligativităţii realizării analizei de risc la securitate fizică de către toţi agenţii economici, firmele vor fi în continuare obligate să asigure paza bunurilor şi valorilor deţinute.

Nu mai departe de marţi, Romanian Business Leaders a contestat HG 301/2012 cerând noului guvern să rescrie complet legea, astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat şi demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecţie la risc aplicabile angajaţilor lor.

Ultimul termen stabilit pentru aplicarea acestei obligaţii, amânată în timp de mai multe ori, este luna iulie a acestui an. La nivelul autorităţilor a fost deja redactat un proiect care amână termenul cu încă un an, până în iulie 2018.