O treime din companiile româneşti crede că mediul de afaceri este afectat de corupţie

O treime din
companiile româneşti crede că mediul de afaceri este afectat de corupţie

Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

În ciuda progreselor sporadice înregistrate în combaterea mitei şi a corupţiei, o treime din companiile româneşti consideră că practicile legate de corupţie se menţin la scară extinsă în mediul de afaceri din ţările lor, potrivit studiului privind corupţia realizat de EY.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, 31% dintre companiile sondate percep o largă răspândire a practicilor legate de corupţie în ţările lor, însă procentul este în scădere faţă de anul 2015, când a fost 39%.

„În condiţiile actuale, în care autorităţile publice exercită controale mai stricte şi în care angajaţii sunt motivaţi mai mult de câştigurile personale decât de loialitatea faţă de angajator, companiile trebuie să manifeste iniţiativă şi să se asigure că standardele etice vor fi respectate. Rezultatele studiului nostru indică faptul că neîncrederea între colegi, precum şi comportamentul lipsit de etică devin caracteristici-cheie în rândul angajaţilor din ziua de azi”, declară Simona Radu, Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Potrivit ei, rezultatele companiei arată că, raportaţi la alte generaţii, membrii Generaţiei Y (cu vârste între 25 şi 34 de ani) ar justifica mai uşor un comportament ne-etic pentru a se asigura că afacerea rezistă, pentru a-şi atinge scopurile financiare sau pentru a avansa în carieră. „Generaţia Y include viitorii lideri din domeniul de business. În cazul în care nu se iau măsuri imediate, prin stabilirea unor standarde etice ridicate, prin demonstrarea unei toleranţe-zero în ceea ce priveşte activităţile de corupţie şi de fraudă la toate nivelurile unei organizaţii, comportamentele lipsite de etică ar putea să se intensifice în viitor”, a mai spus Simona Radu.

Nadia Păun, Manager Fraud Investigation and Dispute Services EY România, spune că rezultatele studiului indică faptul că, în situaţiile în care angajaţii manifestă îngrijorare cu privire la diverse abateri, aceştia ezită sau nu cunosc modalitatea în care pot să le raporteze. Chiar şi în situaţiile în care regulamentele prevăd posibilitatea de raportare a corupţiei (whistleblowing), acestea nu par să fie implementate corespunzător, iar nivelul de informare în rândul anagajaţilor este scăzut în ceea ce priveşte canalele de raportare, potrivit ei.

„Pentru a răspunde acestor provocări, este imperativ că societăţile să aibă o abordare holistică în privinţa cerinţelor de conformitate, să depăşească cerinţele minime de conformitate, să dezvolte programe de motivare a angajaţilor, astfel încât aceştia să aibă un comportament adecvat, să identifice şi să abordeze problemele generate de diferenţele existente între generaţii. De asemenea, companiile ar trebui să încurajeze angajaţii să raporteze eventualele fraude şi fapte de corupţie prin implementarea unor măsuri de protecţie adecvate pentru persoanele care intenţionează să facă asemenea raportări”, a declarat Nadia Păun.

În Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (zona EMEIA), 51% dintre companiile sondate în cadrul studiul EY EMEIA Fraud Survey încă percep o largă răspândire a practicilor legate de corupţie în ţările lor. 

27% din totalul respondenţilor afirmă că mita se practică adesea în sectorul lor de afaceri pentru a câştiga contracte. Tările de provenienţă a 14% dintre aceştia sunt în Europa de Vest. Raportul Human instinct or machine logic – which do you trust most in the fight against fraud and corruption? are la bază un sondaj derulat în rândul a 4.100 de angajaţi din companii mari, din 41 de ţări.

Managementul nu reuşeşte să promoveze o cultură a comportamentului etic, conform sondajului: 77% din directorii din consiliile de administraţie sau senior manageri spun că ar fi dispuşi să justifice o anumită formă de comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască. Mai mult, unul din trei ar fi dispus să ofere bani pentru a câştiga sau pentru a păstra un business. 

Cu toate acestea, 28% dintre respondenţi cred că reglementările în domeniu au avut un impact pozitiv în descurajarea comportamentului lipsit de etică, marcând o creştere de 4 procente faţă de sondajul din 2015. 77% dintre respondenţi consideră că urmărirea penală a persoanelor implicate în acte de corupţie contribuie la descurajarea fraudei şi mitei în rândul executivilor. 

Reprezentanţii Generaţiei Y (cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani), care reprezintă 32% dintre respondenţi, demonstrează o atitudine mai relaxată faţă de comportamentele lipsite de etică. 73% dintre aceştia declară că un astfel de comportament este justificat pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, în comparaţie cu 49% dintre reprezentanţii Generaţiei X (cu vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani). 

Mai mult decât atât, 68% dintre respondenţii Generaţiei Y cred că managementul companiei lor ar aborda un comportament lipsit de etică pentru a ajuta o afacere să supravieţuiască, iar 25% din această grupă de vârstă ar oferi bani pentru a câştiga sau pentru a păstra o afacere/un client. Reprezentanţii Generaţiei Y arată, de asemenea, o neîncredere sporită în colegii lor. Astfel,49% consideră că aceştia ar acţiona non-etic pentru a-şi îmbunătăţi propria evoluţie în carieră.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările