Rovina, noua mină de aur a României. La propriu şi la figurat

FOTO Arhivă

Suprafaţa zonei de exploatare este de 27,7 de kilometri pătraţi. Statul socoteşte că redevenţa pentru perioada de concesiune, de 20 de ani, va fi de 221,9 milioane de dolari pentru aur şi 88,6 milioane de dolari pentru cupru. La aceasta s-ar adăuga şi 946.000 de lei, taxa pe activitatea de exploatare.

Guvernul României intenţionează să dea undă verde unei noi mine de exploatare în carieră deschisă a celui mai mare zăcământ de cupru şi aur din România. Mina de la Rovina, judeţul Hunedoara, se află la 17 kilometri de concesiunea minieră Certej, deţinută de canadienii de la Eldorado Gold, şi la aproximativ 20 kilometri de Roşia Montană. 

Suprafaţa perimetrului de exploatare este, potrivit notei de fundamentare a proiectului pentru aprobarea licenţei de concesiune, de 27,7 kmp. Mina ar urma să fie exploatată de o firmă privată, SC Samax România SRL, care, potrivit organizaţiei neguvernamentale Mining Watch ar fi „deţinută de compania minieră junior Carpathian Gold (actuala companie canadiană Euro Sun Mining)”.

Potrivit notei de fundamentare pentru acordarea licenţei de exploatare, „impactul financiar va fi pozitiv, deoarece (…) Samax România, consecinţă a desfăşurării curente a activităţii miniere de exploatare va fi obligat (…) la plata către stat a taxei anuale pe activitatea minieră de exploatare 34.180 lei/kmp şi a redevenţei miniere care reprezintă o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri neferoase, respectiv o cotă procentualăă de 6% din valoarewa producţiei miniere pentru metale nobile, în echivalent lei”.

Calculele statului

Potrivit calculelor prezentate în nota de fundamentare, valoarea anuală a taxei pe activitatea minieră de exploatare aferentă suprafeţei perimetrului va fi de 946.034 lei. 

„Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3.697.911.600 dolari pentru aur şi 1.772.194.945 dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru. În consecinţă, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat pentru perioada de concesiune menţionată este de 221.874.696 dolari pentru aur şi 88.609.747,25 dolari pentru cupru. Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 de ani, este 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat este de 15.524.222,1625 dolari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru acordarea licenţei de exploatare.

Studiile de impact sunt „secret de serviciu”

Reţeaua Mining Watch îşi exprimă dezaprobarea faţă de intenţia Guvernului de a acorda licenţa de exploatare pentru Rovina, „fără a informa publicul cu privire la riscurile viitoarei mine”.

„Pentru Rovina, proiectul de hotărâre conţine un articol unic prin care Guvernul aprobă acordarea licentei de exploatare. Deşi în spatele hotarârii de guvern stă o documentaţie amplă depusă de canadienii de la Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), conţinutul acestei documentaţii nu a fost pus la dispoziţia publicului, studiile respective fiind clasate drept secret de serviciu. Mai mult, nici nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern, singurul document pus la dispoziţia publicului, nu cuprinde nici măcar o concluzie referitoare studiile realizate. În aceste condiţii, consultarea privind aprobarea Licenţei nr. 18174/2015 a fost un simulacru”, susţine ONG-ul.

Reprezentantul Mining Watch prezent luni la sediul ANRM a invocat, printre argumentele exprimate, şi lipsa informaţiilor cuprinzătoare şi temeinice despre mina propusă la Rovina.

“Autorităţile vor rata probabil şansa de a fi oneste cu proprii cetăţeni şi vor emite acestă hotărâre de guvern fără a se informa publicul cu privire la studiul de fezabilitate, studiul de impact asupra mediului şi bilanţul de mediu, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic şi studiul de evaluare a impactului social aşa cum legea minelor o cere,” a declarat Oana Cătălina Poenaru din partea Mining Watch România.

“Guvernul României se pregăteşte să facă un pariu prost cu viitorul României. Nu doar că Euro Sun Mining este o companie controversată cu un trecut minier precar, însă scara proiectului Rovina va crea o nouă rană în peisajul Munţilor Apuseni, asemănătoare celei de la Roşia Poieni. Timp de sute de ani, dezastrul provocat la Rovina, prin cariere de suprafaţă, va sta mărturie pentru viziunea de dezvoltare mărginită pe care o are azi Guvernul României”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan din partea Mining Watch România.

De la Rovina ar urma să se extragă 204 tone aur şi peste 635.000 tone de cupru

Zăcământul aurifier de la Rovina, al doilea cel mai mare din Europa, este deţinut de obscura companie canadiană Euro Sun Mining, susţin activitştii. „Aceasta şi-a schimbat numele şi a vândut proiectul deţinut în Brazilia pentru a scăpa de proasta reputaţie cauzată de problemele financiare ale Riacho dos Machados. În 2015, anunţul acordului de asociere cu Guvernul Român pentru zăcământul Rovina a a dus la o explozie la bursă a acţiunilor companiei, marcând o creştere de 200% în decurs de două zile. La acea vreme, firma se afla în pragul falimentului”, a informat Mining Watch.

Cele 204 tone aur şi peste 635.000 tone de cupru de la Rovina, ar urma să fie  exploatate printr-o investiţie exclusiv privată, fără participarea statului român. Rovina se află la 17 kilometri de concesiunea minieră Certej, deţinută de canadienii de la Eldorado Gold, şi la aproximativ 20 kilometri de Roşia Montană.