Ministerul Energiei respinge acuzaţiile privind politizarea Hidro Tarniţa, companie de stat ce va investi un miliard de euro. „Badea nu este membru ALDE“

Hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, investiţie de un miliard de euro, are nevoie de ajutoare de stat pentru a fi rentabilă. Proiectul datează de pe vremea lui Ceauşescu

Ministerul Energiei respinge acuzaţiile privind politizarea companiei de stat Hidro Tarniţa prin numirea directorului administrativ Ion Badea în poziţia de director general şi afirmă că acesta din urmă nu este membru ALDE.

„Domnul Ion Badea nu este membru ALDE, nu cunoaştem şi nici nu ne interesează dacă este sau nu membrul altui partid şi nici nu putem interzice cetăţenilor României acest drept! De asemenea, pentru o corectă informare, facem precizarea că domnul Ion Badea a fost angajat de către fostul director în 24 decembrie anul trecut, a ocupat funcţia de director administrativ şi, până se va desemna, pe criterii  transparente, un nou director general, este necesar să se asigure interimatul.

Respingând încă o dată orice încercare de politizare a unor decizii administrative normale, facem apel la responsabilitate şi decenţă în spaţiul public!“, se arată într-un comunicat al instituţiei.

„Regretăm că sunt preluate informaţii neverificate de pe Facebook şi transformate în ştiri“, mai precizează Ministerul Energiei.

Hidro Tarniţa este o companie de stat care va realiza, în cooperare cu investitori din China, hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, din judeţul Cluj, proiect evaluat la 1-1,3 miliarde de euro.

Partenerul de proiect nu a fost încă desemnat, iar investiţia are nevoie de ajutoare publice pentru a fi rentabilă.

Centrala de la Tarniţa este un proiect gândit încă de pe vremea lui Ceauşescu, fiind gândit pentru echilibrarea sistemului energetic românesc, în ideea de a balansa producţia reactoarelor de la Cernavodă şi consumul. În esenţă, ziua hidrocentrala produce energie ca orice altă centrală electrică, dar noaptea foloseşte energia ieftină a reactoarelor şi consumul naţional mic pentru a pompa apa dintr-un baraj inferior într-un aflat la o altitudine mai mare.

Iniţial, proiectul trebuia realizat de către Hidroelectrica, dar intrarea în insolvenţă a acesteia a schimbat planurile.

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, a efectuat anul trecut un test cu hidrocentralele în pompaj de pe râul Olt, pentru a verifica dacă o astfel de investiţie este rentabilă. În final, preţul pe MWh produs în hidrocentralele pe pompaj era mai mult decât dublu decât cel de pe piaţă. Borza spunea că preţul pe MWh de energie este de 450 de lei, deoarece 200 de lei sunt costurile cu amortizarea. Preţul pe bursa de specialitate OPCOM este în jur de 160-170 de lei/MWh.

Borza a comparat atunci proiectul de la Tarniţa cu un „OZN“, ca şi proiectul unei alte hidrocentrale pe Dunăre, spunând că acestea nu se vor realiza niciodată. Administratorul judiciar al Hidroelectrica a afirmat în dese rânduri că România nu are nevoie nici de hidrocentrala de la Tarniţa, nici de cele două reactoare deoarece există excedent de energie în România, iar preţurile sunt prea mici pentru ca investiţiile să fie recuperate.

Tot anul trecut, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu acuza că autorităţile au cheltuit o sută de milioane de euro pe studii de fezabilitate cu diverse proiecte, iar în privinţa celui privind Tarniţa, acesta nici nu avea concluzii.