Ministerul Energiei va desemna în curând firma care va negocia înfiinţarea fondului de investiţii cu KazMunaiGaz. Kazahii acuză „birocraţia excesivă“
0
Ministerul Energiei va desemna în perioada următoare compania care va negocia înfiinţarea fondului de investiţii de un miliard de dolari, fond la care statul român trebuie să se asocieze împreună cu KazMunaiGaz International, fostul grup Rompetrol, a declarat marţi Aristotel Jude, secretar de stat în Ministerul Energiei.
„Din informaţiile pe care deţin, în perioada următoare Ministerul Energiei va desemna compania care va proceda la a negocia înfiinţarea Fondului de investiţii, astfel cum este el reglementat în Memorandumul de Înţelegere aprobat prin HG 35/2014“, a afirmat el laun forum de profil.
Guvernul român a renunţat la litigiile cu fostul grup Rompetrol pentru nerecuperarea datoriilor istorice de circa 600 milioane de dolari, iar în schimb statul român trebuia să intre ca acţionar, alături de KazMunaiGaz International într-un fond de investiţii ce ar fi trebuit să ajungă la o valoare de un miliard de dolari.
Măsurile au fost agreate în anul 2013 printr-un memorandum şi adoptate în ianuarie 2014 printr-o hotărâre de guvern, însă fondul de investiţii nu a fost creat nici până acum. O posibilă companie care să fie desemnată din partea statului ar putea fi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), care deţine şi participaţiile minoritare ale statului la fostele filiale Electrica deja privatizate. Anterior, fostul ministru Constantin Niţă, care a ocupat portofoliul Energiei în 2013, dorea constituirea unui fond suveran de investiţii in energie din adunarea tuturor participaţiilor minoritare ale statului la companiile sale.
Între timp, însă, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au instituit în data de 9 mai sechestru pe mai multe active ale KMG International, Rompetrol Rafinare (Petromidia) şi Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA), până la concurarea sumei de trei miliarde de lei. Acesta este prejudiciul calcula de către procurori în Dosarul Rompetrol 2, disjuns din Dosarul Rompetrol.
Procurorii DIICOT au dispus, în 22 aprilie, schimbarea încadrării juridice şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de 14 suspecţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală şi complicitate la aceste fapte, precum şi spălare de bani.
Anterior, în dosarul iniţial Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în octombrie 2014, pe fostul senator Sorin Roşca Stănescu, la doi ani şi patru luni de închisoare, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş. la doi ani şi opt luni de închisoare, în ambele cazuri pedepsele fiind dispuse cu executare.
În cazul omului de afaceri Dinu Patriciu, fostul proprietar al grupului Rompetrol până la vânzarea către KazMunaiGaz, judecătorii Curţii au încetat procesul penal, ca urmare a decesului acestuia şi au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de acesta.
Kazahii văd probleme de "birocraţie excesivă"
Regimul fiscal din România este unul avantajos, dar marea problemă o reprezintă birocraţia excesivă, care înseamnă risipă de energie şi timp, iar investiţiilor în proiecte viitoare ar putea avea de suferit, a declarat marţi Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior la KMG International.
România este una dintre cele mai atractive ţări din regiune din punct de vedere al taxelor, iar acestea nu ar trebui să crească, susţine reprezentantul companiei kazahe. ”Birocraţia excesivă înseamnă o risipă de energie şi timp. Există foarte multe etape în procesul de obţinere a unei autorizaţii, ceea ce scade atractivitatea României în ochii investitorilor”, a spus Zhangulov.
Oficialul susţine că grupul kazah vrea să investească în mai multe proiecte de viitor, inclusiv în centrale pe cogenerare şi upstream, dar planurile sung greu de pus în aplicare în actualul context.
Se încarcă comentariile...
