VIDEO Maria Grapini, ministrul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism: Băncile nu au o atitudine etică în finanţarea firmelor
0Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, acuză băncile că solicită garanţii suplimentare pentru prelungirea liniilor de credit acordate micilor întreprinzători.
Băncile vin şi cer companiilor garanţii suplimentare pentru asigurarea capitalului de lucru, odată cu scăderea valorii activelor imobiliare, atitudine care nu este etică din moment ce acestea le evaluau înainte de criză sub valoarea pieţei, a declarat, la Adevărul Live, Maria Grapini, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism.
„Băncile n-au mai prelungit creditele pentru capital de lucru destinate IMM-urilor, motiv pentru care sunt supărată pe acestea. Am provocat o întâlnire în noiembrie cu Guvernatorul BNR (Mugur Isărescu – n.r.), Asociaţia Română a Băncilor şi mi-a promis şi premierul că va veni. Ce-au făcut băncile? Nu mai prelungesc creditul de capital de lucru spunând «da, tu IMM ai garantat pentru capitalul de lucru cu imobilul ăsta, dar acum a scăzut valoarea imobiliară şi nu mai acoperi linia de credit, mai adu tu ceva imobiliar». Or, este foarte clar, şi se ştie că-n anii ăştia de criză IMM-urile nu şi-au mai cumpărat încă o clădire, ca să vină cu ceva suplimentar. Este o lipsă de etică din partea băncilor, pentru că atunci când era pe boom imobiliar şi imobiliarul avea o altă valoare, ei veneau şi evaluau ei imobilul sub valoarea pieţei pentru întreprinzător şi mai şi cereau 130-150-180% grad de acoperire a creditului“, a afirmat ministrul.
Ea a mai spus că, pentru a rezolva această situaţie, Guvernul vrea să acopere jumătate din creditele luate de întreprinderile mici şi mijlocii. „Am spus aşa: «bun, mai mult de 50% nu a scăzut. Venim noi statul cu 50% garanţie pe capital de lucru»“, a completat Grapini.
Finanţele doreau un forfetar mai mare
Ministrul a adăugat că impozitul forfetar nu reprezintă o nouă taxă, ci este „înlocuirea unui mod de taxare cu un altul“. Ea a argumentat că a propus acest sistem de taxare pentru un număr de opt coduri CAEN din patru domenii şi că aceste activităţi sunt taxate la fel şi în alte state, cum ar fi Franţa.
„Confuzia vine de la impozitul minim al domnului Gheorghe Pogea (fost ministru al Finanţelor – n.r.), care a impus o taxă pe cifra de afaceri în toate activităţile din România“, a acuzat ministrul. Impozitul forfetar vizează cafenelele, barurile, restaurantele, dar şi şaormeriile, vulcanizările, service-urile auto, hotelurile şi pensiunile. „Ministerul de Finanţe mi-a transmis că nivelul de impozitare e prea mic“, a completat Grapini.
Ea argumentează că scopul impozitului forfetar este să reducă presiunea pe piaţă pentru cei corecţi, dar şi colectarea la buget, astfel încât să fie posibilă pe viitor scăderea taxelor. Ea a explicat că, în perioadele de vârf, evaziunea este de 80% la munte şi la mare şi speră că impozitul forfetar va reduce nivelul cu 50%.
Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii a dat exemplul unei pensiuni cu zece camere cu câte două locuri, unde, cu 41 de lei pe fiecare loc de cazare, înseamnă că impozitul forfetar se ridică la 800 de lei pe an, adică în jur de 70 de lei pe lună.
Turism de aventură în România
În privinţa turismului, există o confuzie asupra a ceea ce poate face un guvern, consideră demnitarul. „Calitatea serviciilor nu o face guvernul, este sarcina operatorilor“, a afirmat ea. Prima barieră ar fi cea de credibilitate, când turistul se întreabă dacă nu cumva este furat dacă vine în România sau dacă nu cumva va fi muşcat de câini. În privinţa brandului turistic, ea a mai spus că ţara noastră a rămas blocată timp de cinci ani cu celebra „frunză“ plătită de Elena Udrea şi că acest brand nu poate fi schimbat mai devreme.
Autorităţile au, însă, în vedere înlocuirea acestuia cu o serie de branduri sectoriale, cum ar fi Dracula ca brand istoric sau Brâncuşi în domeniul cultural.
„La Târgul de la Berlin, toată lumea vedea frunza, dar ne întreba de Dracula“, a exemplificat ea. Statul vrea să dezvolte un circuit al peşterilor, unul al salinelor şi altul pentru castele. De asemenea, România ar fi potrivită şi pentru „turism de aventură“, având cele mai multe hectare de pădure din Europa.
Primele plăţi pe minimis, efectuate în 2014
Primele plăţi pentru schema de ajutor de minimis, program în cadrul căruia companiile pot accesa fonduri nerambursabile de la Guvern, se vor efectua la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lui februarie 2014, a precizat Maria Grapini. După ce sesiunea de înregistrare online pentru schema de minimis a fost anulată la finele lunii august pentru că secţiunea dedicată s-a blocat după deschidere, guvernanţii au decis să transfere programul de la Ministerul Finanţelor la Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, iar proiectele să fie evaluate de Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Grapini spune că sesiunea de înregistrare ar trebui lansată imediat după rectificarea bugetară ce urmează să fie discutată în această săptămână cu reprezentanţii FMI, sesiune care va fi deschisă 10 zile şi urmată de 60 de zile pentru evaluarea proiectelor. Rectificarea bugetară va viza şi transferul plafonului de 500 de milioane de lei din bugetul Finanţelor în cel al Ministerului Economiei. „Să dea Dumnezeu să identificăm sursa de bani, pentru că trebuie să cuprindem în bugetul pe 2014 această sumă care a fost anunţată o dată, eu insist la Guvern să nu o modificăm pentru că mi s-ar părea incorect faţă de mediul de afaceri“, a spus ministrul Grapini.
De asemenea, ea a prezentat principalele modificări aduse schemei în urma consultării cu reprezentanţii mediului de afaceri, cu cei ai Finanţelor şi cei ai Bugetului. În primul rând, nu se va mai aplica principiul „primul venit, primul servit“, ci va exista o perioadă de 10 zile în care firmele se vor putea înscrie, urmând ca în următoarele 60 de zile să aibă loc evaluarea proiectelor, departajarea urmând să fie făcută prin punctaj. Scorul maxim este de 100 de puncte, iar pentru a putea primi finanţare, un proiect trebuie să aibă minimum 60 de puncte. Vor primi mai multe puncte firmele care desfăşoară activităţi în mediul rural decât cele din urban, dar şi cele care activează în industrie sau în cercetare-dezvoltare.
În al doilea rând, start-up-urile nu vor mai putea accesa fonduri în cadrul acestei scheme, întrucât Departamentul pentru IMM derulează programe speciale pentru această categorie. În plus, se elimină obligativitatea angajării a cinci, respectiv şapte persoane, dar cei care vor face angajări vor primi un punctaj proporţional cu numărul de noi angajaţi.
Încă o modificare, poate cea mai importantă, este aceea că sprijinul este redus de la maximum 200.000 de euro la cel mult 100.000 de euro, iar beneficiarul va fi obligat să cofinanţeze proiectul în proporţie de 10%. „Chiar mediul de afaceri a cerut acest lucru, pentru a conştientiza că au şi ei acolo un ban pus şi gestionează riscul, e mai motivant“, a explicat Grapini.
Se încarcă comentariile...
