Managerii privaţi la stat cad la datorie unul câte unul

Sorin Mândruţescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al CFR Infrastructură, este ultima „victimă“ a sistemului de stat din rândul managerilor privaţi FOTO Adevărul

Tot mai mulţi manageri privaţi, aduşi să gestioneze companiile deţinute de stat, renunţă la funcţie sau sunt înlocuiţi, ceea ce ridică semne de întrebare asupra seriozităţii implementării acestui program de către Guvern.

Introdus în fanfară în anul 2011, conceptul de „manager privat“ la companiile de stat se dovedeşte pe zi ce trece un experiment eşuat, în care directorii aduşi să rezolve problemele societăţilor şi regiilor respective capitulează unul câte unul. 

De la CFR Infrastructură şi CFR Marfă şi până la Tarom, managerii privaţi au reclamat tot felul de ingerinţe şi, chiar dacă au înregistrat o serie de rezultate pozitive, presiunile făcute asupra lor i-au determinat să renunţe la funcţiile ocupate la stat. „Adevărul” vă prezintă o retrospectivă a tuturor acestor cazuri. 

Săptămâna trecută încă un manager privat a părăsit sistemul: Sorin Mândruţescu, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al CFR Infrastructură, şi-a dat demisia, după cinci luni de mandat, invocând „motive personale“. El este al şaselea şef al unei companii de stat care preferă să se retragă sau este tras pe linie moartă. Cel puţin ciudat este faptul că CFR S.A. a emis un comunicat în care laudă măsurile luate de Mândruţescu în timpul scurtului său mandat. 

Consiliul mai este compus din George Micu - directorul general al companiei, numit după retragerea grecului Dimitris Sophocleous, Florin Kubinschi, Enache Jiru şi Sebastian Tcaciuc.

Viesparul de la CFR

Actualul CA a fost numit la jumătatea lunii aprilie, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de fosta conducere, numită la începutul anului, ceea ce a condus la încetarea mandatului vechilor administratori.

Lucian Isar, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR S.A., şi Dimitris Sophocleous, manager privat al companiei, au plecat la jumătatea lunii aprilie, după mai puţin de patru luni de mandat. 

La momentul respectiv, cei doi au acuzat factorul politic că este „disperat“ să nu piardă controlul unei companii de stat şi a finanţărilor europene. În locul lui Dimitris Sophocleous a fost numit atunci manager privat George Micu, fost director al CFR Marfă pe când nu se aplica Ordonanţa 109/2011 privind guvernanţa corporatistă. 

Imediat după demisie, Lucian Isar a făcut, la Adevărul Live, o serie de dezvăluiri despre presiunile la care au fost supuşi managerii privaţi de către oficiali de la Transporturi. 

„Ni s-a spus cine va veni în loc şi ne presau cu acest lucru ca să semnăm diverse hârtii. Au fost numeroase situaţii în care ni s-a cerut să facem anumite lucruri sau ca unele persoane să se ocupe de anumite lucruri“, declara Isar. Fostul şef al CFR mai spunea că divizia care se ocupa de fondurile europene din CFR era „ca un stat în stat“. În acel moment, Ministerul Transporturilor era condus de către liberalul Relu Fenechiu.

Copie la indigo şi la Tarom

Scandalul a fost tras la indigo şi în cazul unei alte companii din subordinea Transporturilor, respectiv Tarom. Operatorul aerian a fost prima societate de stat care a avut o conducere privată, după ce în toamna anului trecut a fost ales director general austriacul Heinrich Vystoupil. Nu au trecut mai mult de 10 zile, nici nu apucase să semneze contractul de mandat, şi a renunţat „din motive personale“. 

Atunci au apărut în presă informaţii potrivit cărora fişa postului lui Vystoupil ar fi conţinut unele indicaţii privind numirea anumitor persoane în funcţii sau menţinerea altora. Austriacul a refuzat să comenteze.

La fel, Lucian Isar a deţinut funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Tarom timp de şase luni, până la sfârşitul lunii mai, când a fost eliberat din funcţie prin decizia Adunării Generale a Acţionarilor. În locul lui Isar a fost numit ulterior Nicolae Demetriade, fost director general al operatorului aerian naţional. 

Tot Isar este cel care a dezvăluit presiunile la care era supus noul director executiv al Tarom, belgianul Christian Heinzmann. Mai exact, i se sugera „să se îmbolnăvească ori să se ceară afară pentru orice motiv doreşte să invoce“. 

În final, Heinzmann a ajuns să semneze reducerea mandatului de la patru ani la un an, la cererea lui Dan Pascariu, preşedintele CA. Astfel, Heinzmann va părăsi compania în luna noiembrie. O schimbare ar putea apărea doar dacă belgianul ar fi susţinut de către Ramona Mănescu, noul ministru al Transporturilor.  

Retragere în timpul privatizării

O retragere discretă din breasla managerilor privaţi a fost cea a lui Mustafa Aysun, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR Marfă. Aysun şi-a dat demisia în luna aprilie a acestui an „din motive personale“, după ce abia fusese numit în luna februarie, pe baza Ordonanţei de Urgenţă 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. 

Retragerea lui Aysun a ridicat semne de întrebare în privinţa privatizării companiei. Ulterior demisiei, Aysun şi-a continuat activitatea în cadrul Piraeus Bank, de unde venise.

Ce se poate face?

În aceste condiţii, ar trebui găsită o variantă prin care statul să fie sancţionat, consideră Otilia Nuţu, expert pe probleme de infrastructură şi energie în cadrul Expert Forum. „Ar trebui să existe o reacţie de la FMI, astfel încât atunci când nu respecţi condiţia aşa cum este în acord, să se întâmple ceva cu acordul“, a declarat Nuţu pentru „Adevărul“. 

Ea precizează că ideea iniţială viza selectarea unor profesionişti, dar este nevoie ca aceştia să aibă autonomie managerială exact ca în mediul privat. Reprezentantul Expert Forum a subliniat că în domeniul energetic este interesul statului să vină cu manageri credibili, pentru că în acest fel statul poate obţine mai mulţi bani din listarea de pachete minoritare. 

Ea a dat ca exemplu cazurile lui Laurenţiu Ciurel, fost vicepreşedinte PSD Gorj, şi al Danielei Lulache, care au ajuns în fruntea Complexului Energetic Oltenia, respectiv Nuclearelectrica, dar care au fost contestaţi de către Fondul Proprietatea. 

Pe de altă parte, Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei de Privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, susţine că nu întotdeauna au aplicat cei mai buni pentru un post de manager privat. „Eu vin din privat, nu-mi convine la stat. Nu este comod să ştii că în orice zi te ameninţă unul sau altul cu DNA sau cu Curtea de Conturi“, a spus el în cadrul unui forum.