Istoria capitalismului de tranziţie: de la Dallas-ul din Slobozia la condamnarea întâiului miliardar al ţării

Istoria capitalismului de tranziţie: de la Dallas-ul din Slobozia la condamnarea întâiului miliardar al ţării

Hermes, parcul de distracţii de la Slobozia construit de Ioan Alexandru FOTO: amfostacolo.ro

Ce se află între sloganul-program ”Nu ne vindem ţara” şi populismul unei declaraţii de genul ”Când văd un om de afaceri dus cu cătuşe, zic foarte bine. Dar, mă gândesc şi la câţi angajaţi are, ce facem cu acei oameni? Grija mea sunt oamenii”? 25 de ani de capitalism sălbatic, o mână de oameni şi o grămadă de interese cu rădăcini adânci comune. Adevărul Financiar analizează evoluţia capitalismului autohton.

Pe actul de naştere (certificat la Registrul Comerţului, nu cel de la Starea Civilă) al marii majorităţi ai capitaliştilor noştri de azi este trecut anul 1990, împreună cu sloganul „Nu ne vindem ţara”, cu care FSN-ul lui Ion Iliescu câştiga detaşat în Duminica Orbului: 76% la legislative şi un zdrobitor 85% la prezidenţiale. Ideologul noii puteri devenea Silviu Brucan (foto), supranumit Oracolul din Dămăroia, omul care profeţea că „pentru a deprinde democraţia, românii vor avea nevoie de 20 de ani”. 

Cele şase clase trecute în CV nu l-au împiedicat să fie secretar general de redacţie la „Scânteia” şi ulterior profesor de jurnalism la „Ştefan Gheorghiu”. Petre Ţuţea spunea despre el că ştie să numere până la cinci cu ajutorul familiei, desconsiderându-l pentru cererile de condamnare la moarte ale lui Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr şi Pamfil Şeicaru proferate în Scînteia.
 
Indiferent de caracterizările sale, Brucan rămâne eminenţa cenuşie a FSN-FDSN-PDSR-PSD, căreia îi datorăm reforma economică desfăşurată în primele două decenii de libertate. Apariţia capitalismului românesc de sorginte post-revoluţionară e explicată de Brucan în lucrarea „Stâlpii noii puteri în România”, publicată în 1996, şi mai apoi într-o analiză făcută la aproape zece mai târziu, în 2005, în care vorbeşte despre polarizarea socială şi acumularea capitalurilor, potrivit sursei citate.
 
Adânc înfipt în realităţile tranziţiei Brucan explică formarea capitalului autohton: (…) „clasa capitaliştilor s-a format în principal pe socoteala statului administrator al tuturor bogăţiilor, prin rapt din valorile imobilare, din fondurile fixe şi chiar din capitalul social al intreprinderilor de stat. Bineînţeles, în primele rânduri ale acestui rapt pe scară largă s-au aflat nomenclatura de partid şi birocraţii de stat, inclusiv, şi aş spune cei mai eficienţi, securiştii aflaţi în poziţii strategice care le permiteau să opereze în grabă şi cu cea mai mare eficacitate”.
 
Citiţi mai departe pe www.adevarulfinanciar.ro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: